Pe Merkana sosise sezonul rozelor si intreg orasul Zathora era brazdat de mireasma lor,care se intensifica in jurul amiezii.Pentru Azura,aceasta era perioada ei favorita din an,pentru ca mirosul de roze era totuna cu parfumul pielii ei,se confundau,o reprezenta,se simtea ca si o roza.
Auzi zgomote venind din sala mare unde statea familia dupa-masa si se repezi sa vada daca nu cumva sosise Enuk acasa.Nu se insela,acesta tocmai vorbea la videocam si trimitea niste instructiuni,apoi imaginea se schimba si aparu chipul bunicii.
-Cand vine si draga mea nepoata la noi?Bunicul ei abia asteapta sa o vada.
-Cred ca va veni chiar azi,stai sa o intreb,se rasuci Enuk pe fotoliu apoi o zari pe fiica lui intrand in sala.
-Buna dimineata tata...Ai venit!exclama ea si pe data se cuibari in bratele lui si il saruta pe fruntea inalta.Bunica,esti in orasul vecin cumva?
-Da,draga mea si imediat plec acasa.Daca vrei ne vedem mai tarziu,acum poti colinda singura sistemul.Bunicul,unchiul tau si alte persoane te asteapta.Trebuie sa-ti prezint un tanar exceptional.
-Nu prea am chef de companie masculina in afara bunicului si a lui Kamos,zise ea cu gandul la cele intamplate cu o zi inainte.
-Te asigur ca este un tanar fermecator,sa nu mai mentionez ca lucreaza pentru Federatie si ti-ar putea spune cum decurg lucrurile pe acolo.
Azura deveni curioasa.Almena ii stia punctul slab.
-Atunci daca am un informator prin preajma o sa ma folosesc de el cu siguranta.
-Bietul de el,daca ar sti ca il vezi doar informator nu ar mai deschide o discutie in veci cu tine,este destul de mandru.Speram sa nu va ciocniti in orgoliu,rase ea.
-Daca e asa,el va trebui sa cedeze primul..zise Azura infatuata si ridica nasul in vant.
Enuk incepu sa rada usor.
-Fiica mea necrutatoare...Azi nu mergi la antrenamente?
-Ba da,ma duc imediat si mai tarziu vin la tine bunico,nu mi-ar strica cateva zile la voi,sa ma relaxez la conac.
-Bine,te astept draga mea.
Mama si fiul continuara discutia,iar Azura parasi incaperea cu pasi mari.Gandurile ii zburam deja la Comandament,pentru ca nu mai era mult timp pana incepeau inscrierile,dar pana atunci mai avea cateva lucruri de facut:sa asiste la nasterea fratiorului ei,sa aiba marele bal,sa-si tina promisiunea fata de Tanir si sa clarifice lucrurile cu Andras."Pana la urma,cred ca m-am exprimat destul de clar...Totusi,nu am fost cumva prea dura cu el?"
Se imbraca ingandurata,nu suporta sa il supere pe geaman,lucrurile trebuiau indreptate.
Soarele se ridicase pe bolta destul de mult dar lumina lui o deranja.Isi aminti ca pe Enoa lumina era mai palida si mai reconfortanta,mai ales pentru ca acum era primavara acolo.
"Copacii trebuie sa fie in floare"se gandi ea incantata si se grabi spre sala sportiva.Dupa vreo doua ore de antrenament,se cufunda in bazin si incepu sa inoate impreuna cu alti tineri,dar ca de obicei,se simtea cumva straina de ei,nu se potrivea in peisaj.Mereu dorea mai mult,sa stie mai multe,sa faca mai multe.Viata tineretului din Zathora i se parea pe alocuri cam prea boema si fara rost.Mai ales a celor care isi petreceau toata ziua pe plaja la surf,intr-o continua distractie.Oare nu se gandeau si la responsabilitati?
Se simti dintr-o data foarte batrana.Iesi din bazin si se usca,apoi se duse pana la restaurantul de la parter,ca sa bea un coktail.Nu se hranise de dimineata,prea prinsa in reflectiile ei.Se ciocni de Andras la intrarea in unitate.
-Buna dimineata,ii zise ea cu o voce cristalina.
-Buna si tie,mormai ei,vadit indispus.
-Ai venit sa iei micul dejun?
-Dupa cate se vede,da.Vrei sa ma acompaniezi?
-Sigur ca da,exclama ea vioaie,dornica sa se revanseze cumva fata de el.
Se asezara la o masa rotunda,transparenta si apasara niste butoane aflat pe suprafata ei.Dispozitivul aflat sub masa prepara doua pahare inalte cu licoarea plina de vitamine.Andras le culese de pe banda si le aseza pe masa,unul in fata lui,si unul in fata fetei.
Azura sorbi usor,mai mult cu privirea in pahar,simtind o liniste stanjenitoare.Nu avea idee daca mai era suparat pe ea,nepasator sau plictisit.Cel mai tare ar fi indispus-o sa fie indiferent.
Andras ii ocolea privirea si se uita absent pe fereastra,la grupul de mentori ce se indreptau spre Universitate.
-Azi ma duc pe Enoa si raman cateva zile,rupse ea tacerea.Este sezonul perfect pentru o lunga plimbare in padurile de brad.
-Te duci si prin Aeone?intreba el,prefacandu-se ca nu il intereseaza foarte mult plecarea ei.
-Daca am cu cine da,singura nu ma duc.Prefer casa bunicilor,e mai retrasa si in mijlocul padurii,locul perfect pentru e medita asupra viitorului.Oricum,nu o sa stau singura,am inteles ca o sa am companie in persoana unuia ce lucreaza pentru Federatie,care este de varsta mea,din cate am inteles.
-Aha,murmura el,deci te duci sa culegi informatii.
-M-ai prins,zambi ea usor.Ma duceam cu intentia de a ma relaxa dar daca renumitul tanar este acolo,atunci o sa il trag putin de limba.
-Si care e numele renumitului tanar?
-Din ce mi-a susotit bunica mental,il cheama Ralus.Nu stiu de ce mi nu mi-a zis-o la videocam,de parca ar fi vreun nume de cod.
-Inteleg...Vreun nou aranjament pe care il pune la cale Almena,banuiesc.Stii ca familia doreste doar ce este mai bun pentru tine,adica un partener cat mai asemanator.
-Vorbesti de parca cei din jurul meu nu ar fi demni de mine.Cei pe care ii am deja alaturi.
-In ceea ce priveste familia ta,ei nu au dubii in privinta mea.Se pare ca doar tu nu ma consideri potrivit pentru acest rol,zise el cu o voce joasa,putin afectata.
Azura vazu cum aura i se strange in jurul corpului.
-Andras...
-Iarta-ma,am promis ca nu mai aduc subiectul in discutie.Doar cu tine mi se intampla sa mi-o ia vorbele pe dinainte,nu stau sa le gandesc si nu fac bine.Ma prea expun.Cred ca daca as fi mai precaut,as avea mai mult de castigat.
-Eu te prefer asa cum esti,adica sincer.De ce sa-ti ascunzi gandurile fata de mine sau sa le voalezi?Noi nu avem secrete.
-Stii ce cred eu Azura?
-Ce?
-Cred ca ne-am intalnit prea devreme.
-La ce te referi?se incrunta ea.Suntem dintotdeauna impreuna.
-Da,stiu...Dar ma gandeam la altceva acum;cred ca o perioada lunga fara sa ne vedem ar fi propice pentru noi.Oricum,nu mai este mult.Am depus cererea deja pentru Uniune.
-Pleci?intreba ea pe un ton ce se incerca a fi impasibil.
-Imediat dupa marele bal.
Azura sorbi coktailul dintr-o suflare,aproape inecandu-se.
-Hei,esti bine?se apleca el peste masa.Ia niste apa.
Fata tusi si lua paharul albastru din mainile lui.Simti un fior atunci cand degetele ei fusesera atinse de cele ale barbatului.Andras o privi cu atentie;ar fi dat o herghelie de pegasieni ca sa stie la ce gandea atunci,dar Azura isi bloca unda.
-Cata vreme o sa stai acolo,Andras?
-Daca lucrurile merg bine,cam doi ani.Perioada asta este suficienta ca sa ajung sa lucrez pe nave mari,asa cum imi doresc eu si sa coordonez misiuni de mentinere a pacii.Sunt atatea locuri in aceasta galaxie unde conflictele primeaza.O sa am parte de ceva actiune,cu siguranta.
-Suna foarte bine...Doi ani este totusi ceva timp.Nu o sa mai revi acasa,nu?
-Normal ca nu,sti si tu ca daca te inscrii acolo ramai pe toata durata pregatirii.Te gandesti ca iti va fi dor de familie?
-Nu am stat niciodata departe de ai mei,pana de curand.Dar imi asum tot ce va decurge din inscrierea la Comandament.
-Uniune,Comandament...Tot corp militar,acelasi regim strict,aceleasi reguli.Doar ca sediile se afla in locuri diferite.
-De ce nu vii si tu tot la sediul Federatiei,Andras?Nu-ti place sistemul Alcione?
-Stii bine de ce plec in alta parte.Nu cred ca este nevoie sa mai intrebi.
Azura ridica ochii mari si albastri si il privi putin vinovata.
-Vrei sa pui cat mai multa distanta intre noi,nu-i asa,Andras?
El nu raspunse si se uita din nou pe fereastra.Azura inghiti in sec.
-Uite,nu este nevoie de asta...Suntem multe grupuri acolo,deci ne vom intalni rar.
-Noi avem aceleasi talente,normal ca o sa ne intalnim in unitatea 5.
Amandoi ne dorim viata de militar,cu tot ce presupune ea.Uniunea e cea mai buna alegere pentru mine.Dupa cum ti-am spus,este acelasi lucru.Nu te simti vinovata.Pur si simplu cred ca este mai avantajos asa.
-Daca asta simti tu,eu nu mai am nimic de comentat...sopti ea.
Andra prinse pe fata ei o umbra de regret.O linie fina ii aparu intre sprancene si privirea albastra i se intuneca.
-Esti bine?o intreba el cu blandete.
Acum era randul ei sa priveasca la miscarea de afara.Isi simtea ochii greoi,dintr-o data era pustie si fara sens.De ce oare trebuia ca Andras sa recurga la asa masuri?
-Ma duc sa iau nava,plec la bunici.Ai grija de tine Andras,adauga ea.
Se ridica mandra,cu capul drept,dar ochii pareau ca mai au ceva de spus.Totusi,buzele ii ramasera nedezlipite.
-La revedere Azura,ii zise el.
Fata parasi restaurantul repede,simtind ca pasii nu o ajuta,se simtea devitalizata.In urma ei,barbatul scoase un oftat abia perceptibil.
Dupa o discutie scurta cu fratele blond Kris,fata se urca la bordul navei si seta coordonatele pentru Enoa,apoi se baga in capsula cateva minute,simtea nevoia de revigorare.Examenele se sfarsisera,dar emotii de alt fel incepeau sa o incerce.Poate bunica ar putea sa o lamureasca ce era in neregula cu ea.Iesi din capsula si privi pe ecran cu ochii plini de speranta.O planeta verzuie cu ghiata la poli,devenea din ce in ce mai mare.Fata prinse maneta si manevra nava mica,indreptandu-se ca glontul spre padurea de brazi.
Primavara topise si ultimele zone cu zapada si padurile de brad si pike isi etalau splendoarea si parfumul.Nava trecu pe deasupra unui oras albastru si se apropie de padurea cu arbori vesnic verzi,ce adaposteau un mare conac,vechi si pretios:resedinta bunicilor,locul unde isi petrecuse copilaria.
Conacul se desfasura maiestuos pe doua niveluri:parterul si etajul.La parter se afla zona de zi,unde familia isi petrecea majoritatea timpului,iar la etaj se aflau dormitoarele si biblioteca.
De la parter se facea accesul in turn,pentru a survola imprejurimile,dar si la etaj unde erau salile de baie si terasa.
-Bine ai venit draga mea,o intampina Almena cu bratele deschise,in fata intrarii principale.
Azura ridica ochii spre acoperisul conacului si ii admira inca o data arhitectura complicata din lemn de arbore pretios.O impletire aproape vegetala,facea casa sa semene cu o bijuterie din lemn lucios,sculptata cu migala.Ii placeau lucrurile complicate.
Bunica o stranse la piept,apoi o privi cu ochii ei usor violacei.
-Energie scazuta,inima care bate haotic,privire pierduta...Draga mea,esti cumva indragostita?
Azura se retrase brusc si isi aranja nervoasa o suvita de par dupa ureche.
-Ce vrei sa spui cu asta,bunico?Eu,indragostita?Ce gluma buna...
-Doar incercam sa elucidez misterul simptomelor,rase Almena.Ce repede ai sarit pe mine,de parca indragosteala ar fi cumva o disfunctie.Probleme in paradis?Andras ce face?
Fata se uita la ea cu o privire ciudata,neplacandu-i intrebarea.
-Gata,gata...Nu te mai interoghez draga mea.Avem musafiri diseara la cina,o sa conversam,intretinem atmosfera si spunem glume.Sa vezi ce bine dispusa ai sa pleci tu din casa bunicii.
-Sper ca nu ai de gand sa-mi servesti placinta din aceea ...
-Chiar mi-ai citit gandul draga mea,am si pregatit deja placinta cu fructe.Sohir a venit din delegatie,te asteapta in sala de arme.
-Bunicul e acasa?tresari ea.
-A reusit si el sa se strecoare cumva cateva zile.Va apuca cu siguranta si balul tau.Azura grabi pasii si o lua pe coridorul din dreapta spre sala mare a oglinzilor,unde se antrena ea cand era copil.Dupa tata si unchiul Kamos,bunicul era una din fiintele cele mai dragi si mai apropiate.Nici nu aveam cum sa fie altfel,ca doar el o crescuse.La auzul pasilor ei,un barbat inalt intoarse capul si fata i se preschimba intr-un zambet larg.
-Draga mea Azura!
Fata grabi pasul si se arunca la pieptul barbatului.Inalt de aproximativ 2,50 m,cu parul de culoarea platinei si cu ochii usor violacei,parea o copie a bunicii,dar varianta masculina.
-Ce dor mi-a fost de tine!zise ea si isi afunda nasul in costumul lui.
-Ce mare si frumoasa esti,si pe deasupra ajunsa in pragul maturitatii!Ma insel eu cumva,sau incep sa imbatranesc?
-Tu?clatina ea din cap a indoiala.Te inseli.Arati la fel de bine ca si ultima oara cand te-am vazut.Esti asa chipes...
-Si datorita sarcofagului par de aproape o varsta cu tine.Normal ca iti convine sa ai un bunic asa de tanar.Spune-mi,mai tii minte ce te-am invatat?Sau o sa mananci bataie?
Azura se prefacu incruntata,si desprinse o sabie din panoplie.
-Manusa a fost aruncata,Sohir...ii zise ea serioasa.Sa vedem daca te mai tine corpul,daca tot ai imbatranit...
-Asta suna a provocare,Azura...se inveseli el si insfaca la randul lui o sabie.
Cei doi se infruntara si zgomotul de sabii umplu sala,prelungindu-se prin candelabrele de cristal,ca prin diapazon.
Dupa o gustare frugala,Azura lua o carte din biblioteca si se indrepta spre parcul din fata casei,ce se prelungea mult in padure.Inspira aerul puternic saturat de parfum de brad si privi cu incantare imprejurimile.
Facu un semn cu bratele,salutandu-o pe Almena care se afla in turn si se pierdu mai adanc in parc,pe poteca pietruita ce ducea spre lac.In dormitorul ei de sus obisnuia sa priveasca in fiecare dimineata oglinda lui,apoi se ducea la o plimbare cu Thea.Isi aminti de copilarie cu drag,presarata mereu cu parfum de brad si sclipirile de ghiata ale lacului in sezonul rece.Gasi banca ei preferata,arcuita,care se afla chiar pe malul lacului,la umbra unui arbore de pike alb.Acesti copaci magnifici inconjurau intregul lac si frunzele lor albe si roz capatau sclipiri gingase atunci cand lumina cadea pe suprafata lor.Muntele,inca cu zapada pe creste,se desfasura in fata ei.Soarele isi intrase in drepturi,se simtea destul de bine,desi rochia de pe ea era subtire.Isi feri parul pe spate,frumos impletit,asa cum il purta mereu cand era copil.
Almena ii mai reprosase si alta data,si mai in gluma si mai in serios,ca isi purta parul mult prea simplu,intr-un coc facut la graba,fara sa se preocupe prea mult de aspectul ei.Enuk ii lua mereu apararea,dar bunica nu se lasa usor convinsa.Una din marile ei placeri era sa isi exteriorizeze talentul in parul lung al fetei cu apucaturi baietesti.Cartea legata in coperti de piele i se odihnea pe genunchi.Citi cateva pagini,dar gandul nu ii statea acolo.O lasa pe banca si pleca sa inspecteze parcul,si pe masura ce mergea amintirile incepeau sa se contureze tot mai bine...Ea si Almena stand la umbra arborilor la picnic,serile din biblioteca impreuna cu unchiul Kamos,duelurile cu Sohir si jocurile cu Andras si Kyra,atunci cand erau adusi pe Enoa.Serile petrecute in familie aveau un parfum de neegalat.
Dupa ce isi strecura mana in apa lacului si se convinse ca mai era inca rece,isi ridica cu grija rochia alba,ca sa nu se murdareasca si se intoarse pe banca ei,continuand sa citeasca.Clipele se scurgeau incet pe Enoa,departe de agitatia orasului.Aici totul parea etern si imuabil,mereu neschimbat.Desi singura constanta in univers este schimbarea,Azurei ii pareau toate lucrurile la fel,de asta conacul bunicilor erau mereu un refugiu al linistii pentru ea,un loc ferit de pericole exterioare,care ramanea mereu acelasi.
Nu realiza cand trecu timpul,scufundata in universul copilariei,pana un parfum de mosc ii atrase atentia.Zari o floare cum zboara luata de vant din arborii de pike si alerga dupa ea,asa cum facea si copil fiind,dornica sa o prinda in palma.Vantul ii schimba directia,dar reusi sa o prinda si o aseza dupa urechea dreapta.Apoi se lasa din nou pe banca,ceva mai multumita si continua sa citeasca.
Insa vantul jucaus nu o lasa in pace si ii smulse florea alba din par,care se pierdu in aer.Azura se ridica de pe banca,decisa sa o culeaga si atunci privirea ei se lovi de o mana barbateasca,ce tinea cu mare delicatete florea prinsa intre degete.
Cum de nu simtise apropierea strainului?Ridica privirea si se pierdu intr-o mare inchisa,albastra.Ochii barbatului din fata ei o strapungeau,si vreme de cateva secunde se surprinse ca nici nu mai respira.Acesta statea nemiscat,in costumul lui alb impecabil,cu steaua argintie prinsa la piept,cu bratul stang intors la spate,si cu cel drept intinzandu-i floarea.Parul lui negru si lung pana la jumatatea spatelui era prins ingrijit si intreaga lui infatisare era cea a unei persoane de vita regala.O alura mandra,dar fara sa fie infatuata.
-Cred ca am ceva ce iti apartine...auzi ea o voce calda,dar foarte hotarata.
Se apropie cu pasi usori de barbatul ce ii parea foarte inalt,cam de inaltimea tatalui ei,si ochii i se plimbara peste costumul fara pata si decoratiile de pe piept."E din Comandament..."se gandi ea.
Fata lui era armonioasa si foarte bine proportionata,dar desi avea ochii senini,de un albastru inchis,barbia pronuntata il dadea de gol.
Azura simtea ca are de a face cu un caracter de lider.Simti un gol in stomac,pe care nu stia cum sa il catalogheze.
"Sa fie..."
-Eu sunt Ralus...se prezenta el in vreme ce ii inapoia floarea.
Fata o lua si o stranse intre degete,gandindu-se speriata ca nu cumva strainul sa o fi vazut cum alerga dupa ea,in postura aceea copilareasca.
-Eu sunt Azura...murmura ea.
-Incantat,se pleca el in maniera veche si ii lua mana.
Azura simti ca degetele lui o frig,el ii atinse usor mana cu buzele ,fara ca ochii lui sa o paraseasca.O cascada de senzatii simti cum i se revarsa dinspre inima si picioarele i se inmuiara.Strainul o privea de parca ar fi dorit sa ii cunoasca cele mai ascunse cotloane ale sufletului.Simti o usoara ameteala.
Barbatul o lua de mana usor si o ajuta sa se aseze pe banca,dar atingerile lui nu o faceau deloc sa se simta mai bine.Fata simtea ca se sufoca.Stia unde mai vazuse acea privire,ii bantuia noptile de ceva timp,il visase...Stia ca il mai intalnise candva,dar unde...Mare Creator,pentru ce era atat de tulburata?Sigur era prima oara cand se vedeau,cel putin in plan fizic.
-Daca te simti rau,te pot conduce in casa,spuse el si o privi adanc,cu buzele lui senzuale usor frematand.
Se surprinse ca o admira,ca parul ei blond-argintiu ii aminteste de unduirile unei ape stranii,ca pielea albastruie ii aminteste de culoarea cerului intr-o zi de vara,ca ochii mari se cereau sarutati.Se simti vrajit.Totusi pe fata lui palida,aproape alba,nu se citea nimic.Armata il invatase sa-si controleze foarte bine trairile.Scapa doar un singur gest de nervozitate,atunci cand isi atinse insigna.
Azura se simtea descoperita,invadata.Strainul o privea fara menajamente.Stranse nervoasa cotorul cartii in mana,ca intr-un fel de refugiu,nu stia ce sa faca cu mainile."Poate bunica are dreptate,e ceva grav daca ma tulbur asa la vederea unui strain...Poate sunt prea sensibila acum sau..."
-Esti mai bine acum?rupse el tacerea.
-Sunt bine,multumesc.Aerul de aici imi face bine.Emotiile ma coplesesc in ultima perioada si nu stiu inca sa le controlez.
-A trecut putin timp de la Initiere,nu-i asa?zambi barbatul abia perceptibil.
-De unde stii?intoarse ea capul surprinsa.
-Bunica ta mi-a spus multe lucruri despre tine... Am asteptat sa te cunosc,tot ce spune despre tine suna minunat.
-Bunica exagereaza,ca intotdeauna.
-Sunt sigur ca Almena nu este inclinata spre exagerari.
Azura amuti.De unde pana unde ii spune bunicii ei pe nume,intr-un mod asa de familiar?Pana la urma cine era acest Ralus,care parea sa stie cam multe lucruri despre ea?Stia ca sunt prieteni de familie,dar era sigura ca nu il mai intalnise niciodata.
Isi ridica ochii cu greu din poala rochiei.Ii era greu sa il infrunte si simti cum se infurie.Pentru ce atata antrenament daca nu stie sa se controleze?Enuk o atentionase ca emotiile ei vor atinge apogeul,in toate directiile dupa Initiere,dar la asta nu se astepta.Nu avea idee ce subiect sa abordeze,isi simtea mintea goala.
-Interesanta carte,o scoase el din incurcatura.Am si eu un exemplar acasa,este printre cartile mele favorite.
Fata ii arunca o privire recunoascatoare si se gandi ca ar fi bine sa lege si ea doua vorbe,dar ii era teama sa nu greseasca.
-Biblioteca bunicilor este foarte veche,dar totusi cea de acasa
contine cam tot ce trebuie.Acolo imi petrec destul de mult timp.
-La fel si eu,adauga el.Sunt de parere ca nu conteaza atat de mult forta fizica,pentru ca cea mentala are resurse inepuizabile.Bunica ta mi-a zis ca vrei sa vii la Comandament,ca ai fost antrenata toata viata pentru acest lucru.Iti place viata de acest gen?
Se simti putin interogata.Se pare ca el nu se simtea deloc jenat sa afle ceea ce il intereseaza.Se simti mai in largul ei.
-Da,toata viata m-am ocupat cu antrenamente de tot felul si abia astept sa trec la o noua etapa.Tu esti venit recent la Federatie?
-Abia de cateva luni,dar am deja gradul 3,asa ca mi se permite sa instruiesc recrutii.Daca vii in corpul armatei,s-ar putea foarte bine ca eu sa fiu unul din instructorii tai,asta pana cand vei avansa.Ceea ce se poate intampla si in cateva saptamani.
-Tu,instructorul meu?ridica ea spranceana ironic.
-Da,daca te decizi sa imbratisezi aceasta cariera.
Il simti usor amuzat,chiar daca fata lui exprima seriozitate.
-Stiu ca acolo toate antrenamentele sunt duse la cel mai inalt grad de dificultate.Este un regim foarte strict de viata iar regulile sunt reguli.Eu sunt obisnuita deja cu acest sistem.
-Este si normal,il ai pe conducatorul Comandamentului la tine aici in conac.
-Sa inteleg ca te referi la unchiul meu,Kamos.
-Da.
-Stii multe lucruri despre noi iar eu nimic despre voi.
-Nu te impacienta,nici eu nu stiam mai multe decat tine acum doua zile.Am inteles ca parintii mei si bunicii tai sunt prieteni,dar eu nu am mai fost pe Enoa de cand eram copil.
Azura tresari.Deci se pare ca mai vizitase totusi conacul.Oare ei se mai intalnisera?
-Ne-am intalnit de cateva ori atunci cand eram mici,ii raspunse el,parca simtindu-i gandul.
-Deja...
-Deja stiu cam multe,asa este...zambi el.Imi place sa aflu informatii despre persoanele pe care urmeaza sa le cunosc.Sa zicem ca nu-mi place sa fiu prins pe picior gresit.
-La fel si eu...
-Almena zice ca semanam foarte mult.
-Nu am idee de unde a tras ea aceasta concluzie...zise ea ceva mai intepata.
El o privi din nou scrutator,iar ea ii intoarse privirea.Teama de el incepea sa se disipe,dar pastra totusi distanta,ea la un capat al bancii si el la capatul celalalt.Ralus ii privi floarea prinsa in par.
Se simtea invadata."Cum se poate holba asa fara retinere?"
Intalnise multi barbati,pentru ca mediul ei de viata fusese unul predominant masculin,dar nimeni nu ii putea sustine privirea.Se uita la el si il surprinse ca o cerceteaza cu atentie.Ce voia sa descopere pana la urma?Se ridica brusc de pe banca.Strainul facu la fel,asa cum cereau bunele maniere.Isi duse mana la spate si ramase in postura acea care il prindea asa de bine,a unui lord care sta in gradina lui de trandafiri.
-Cred ca o sa merg putin sa ma plimb,se pronunta ea,simtind impulsul puternic de a fugi de el.
-Ne revedem mai tarziu,ii zise el fara sa para ofensat.
Azura pasi rapid pe poteca,strangand cartea la piept,simtind ca nu-si face datoria de gazda.Era totusi acasa la ea.Isi infranse pornirea de a fugi si incetini pasul.
-Nu ar fi mai bine sa ma insotesti?
-Cu mare placere,zambi el si se apropie de ea pasind hotarat,ca si cand stia sigur ca va urma o invitatie.
Stranse din dinti.Era prea politicos ca sa ii reproseze ceva,desi tare ar fi vrut sa ii zica vreo doua,asa cum facea cu Andras.Dar aerul lui serios o oprea."Trebuie sa aiba el un punct sensibil..."se gandi ea preocupata,in vreme ce barbatul o urma pe aleile parcului.
Inserarea se lasa pe Enoa,si umbrele apusului erau insotite de un vant racoros,care o facea pe Azura sa se zgribuleasca.Se apropie de conac cu bratele adunate pe langa piept,strangand cartea de piele,urmata de barbatul cu plete negre.Sus,in foisor,cei doi bunici contemplau scena.
-Ce crezi dragule,nu-i asa ca se potrivesc de minune?
-Tu si Arissa,mereu chitite sa ii gasiti Azurei un partener,mormai Sohir.Daca va intreb de ce faceti asta,sariti amandoua cu gura pe mine.Nu o sa va inteleg in veci.
Almena rase.
-Putem face macar o incercare,nu?Nimeni nu are ceva de pierdut.Priveste si tu,Ralus a venit mai repede decat parintii lui,doar ca sa o cunoasca.Sigur era nerabdator.
-A venit mai repede pentru ca isi terminase treaba si nu are prea mult timp la dispozitie.Voi femeile vedeti in orice actiune o idila care se pregateste la orizont.
-Ah,am uitat ca gandesti ca un militar.Totusi Ralus este un baiat deosebit,el are si o latura foarte sensibila.Sunt sigura ca i s-a aprins interesul pentru nepoata noastra.
-Ma rog,cum zici tu asa sa fie...adauga el morocanos.
Seara se lasa in resedinta familiei Allazar,iar oaspetii sositi la sclipirea primelor stele tocmai se infruptau din bucatele puse in fata si ciocneau veseli paharele cu celebra licoare albastra,ce facuse inconjurul sistemului.Bunica facea onorurile cu gratie in gesturi,iar Sohir spunea glume peste glume,intretinut si de Ralus.
Azura manca incet,fara graba,atenta la orice gest.Se temea ca starea de nervozitate sa nu fie sesizata de ceilalti.Strainul o privea acum pe furis.Umbrele ascutite ale privirii lui i se pareau din ce in ce mai cunoscute.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu