luni, 14 iulie 2014

CAPITOLUL 31-Secretul



Aragorul isi etala maiestuos cele doua turnuri ale sale,la fel ca si altadata,in zilele senine.De cand sosise in orasul alb,Azura simtea o strangere de inima,cu gandul la Mark.Incerca sa isi ocupe timpul cu diferite activitati impreuna cu Andras si noii lor prieteni,Orin si Almeea.Erau foarte draguti si ii mai alungau gandurile melancolice iar casa suficient de mare ii oferea nevoia de intimitate pe care o resimtea in ultimul timp.Nu statea foarte mult cu Andras,pentru ca acesta parea din ce in ce mai acaparat de sora blonda a lui Orin,lucru care o facea sa simta o unda de gelozie,desi nu ar fi recunoscut nici sa fie picata cu ceara.Ca un fel de revers al medaliei,isi petrecea multa vreme cu Orin,admirandu-i navele de curse din hangar si armele pe care le avea in sala de deasupra lor.Se intreba daca mana soartei facuse in asa fel incat Orin sa ii amintesca asa de mult de Mark,cu exceptia faptului ca acesta era inca si mai bland,si nu avea luminite in ochi atunci cand o privea,asa cum era obisnuita cu fostul pilot.Nu avea oricum ochi pentru sugestiile lui subtile,desi acesta devenise cel mai fin observator si se pare ca ii facea placere compania ei.Ca de obicei,acest lucru o lasa rece.
Cu o zi inainte de concurs,dupa terminarea unei revizii tehnice,Orin o conduse spre centrul parcului ce inconjura casa,care adapostea un imens havuz,inconjurat de ronduri de flori cu miros ametitor.Sezonul ploios isi luase taramul in stapanire si florile de lila inflorisera in toata splendoarea,parfumul fiind acum raspandit peste intreg Aragorul.
-Nu-i asa ca este bine cateodata sa mai schimbi aerul?o intreba Orin,privind-o cu ochii lui de un albastru deschis,ca cerul in anotimpul uscat.
-Da,e foarte bine sa mai ies din casa,prea mult de studiat in ultima perioada,prea multe lucruri se intampla acum si am nevoie asa de ceva nou...
-Daca te face sa te simti mai bine,imi poti povesti ce te framanta...Sunt un bun ascultator,se lauda Orin discret.
-Nu cred ca ar prezenta vreun interes pentru tine dilemele mele emotionale.
-Nu vreau sa fiu indiscret,se retrase el.Stiu ca problemele astea cu inima sunt cele mai spinoase.
Azura ii zambi,lasand deoparte aerul melancolic.Privi in zare cu ochii ei albastru inchis,ce bateau acum in verzui,cu irizatii.
-Nu cred ca o sa mai am timp de asa ceva in viitor,mi-am permis acum o Legatura,dar de acum incolo ma concentrez doar pe cariera mea.
-O deziluzie mare?intreba el precaut.
-Mai degraba o proasta sincronizare...In rest,nu regret nici un minut,zambi ea.
-Este timp pentru toate,eternitatea ne asteapta.Dar il ai macar pe prietenul tau Andras langa tine.Desi nu stiu exact pentru cat timp.
-Ce vrei sa spui cu asta?tresari Azura.
-L-am auzit vorbind cu sora mea,spunea ca dupa Initiere o sa ceara o misiune in cadrul Uniunii Stelare.Almeea se duce in acelasi loc,parintii nostri au contacte multe acolo,ma gandesc ca in acelasi departament cu Andras.
Azura se incrunta abia perceptibil,simtindu-se usor tradata de confesiunile lui Andras,rezervate unei fiinte deocamdata straine.
-Este alegerea lui,era de la sine inteles ca acolo se va duce,dar nu credeam ca atat de curand.
-Odata cu Initierea,foarte multi au sa paraseasca Aragorul,se cam saraceste pe aici,nu o sa mai fie tineri.Eu spun Azura sa profiti atat cat se mai poate,pana stai acasa.Sa te duci la relaxare,sa faci baie in ocean,sa stai cu burta la soare,ca dupa aceea vei avea treaba multa.
-Chiar asa?se inveseli fata.De cat timp ai avut tu Initierea?
-De un an de zile,dar am ramas o vreme pe acasa sa il ajut pe tata.Insa dupa incheierea sezonului ploios probabil voi pleca si eu la Uniune.
-Pentru toata lumea se incheie la un moment dat copilareala si hoinareala pe acasa,e vremea sa ne luam destinul in propriile maini,zise Azura serioasa.
-Nici ca ar putea destinul sa fie in maini mai bune ca ale tale,o complimenta el discret,cu o nuanta glumeata in voce.
-Esti simpatic,Orin,se fastaci ea.Hai sa ne plimbam putin,eu am intepenit aici.
El se ridica si ii oferi bratul,si continuara sa se plimbe prin parcul inflorit,ca si cand erau prieteni de cand lumea.


Ziua concursului sosise,in sala uriasa impartita in compartimente si sectoare se desfasurau tot felul de concursuri:lupta,strategie,scrima,innot.Rumoarea acoperea toata suflarea,urcand pana sus in cupola transparenta a cladirii.Soarele intra cu generozitate pe fereastra,luminand bine ringurile.Absorbita de ceea ce se petrecea,Azura nici nu-l mai observa pe Andras langa ea,angajat intr-o conversatie privata cu Almeea.Orin ii parasise,pentru a-si exercita drepturile de gazda,si fata astepta cu mare nerabdare sa soseasca si categoria ei de varsta,ca sa isi poate dovezi maiestria.Avea emotii mari,pentru ca nu mai participase la nici un concurs,toate antrenamentele le avusese acasa cu unchiul Kamos,sau la Universitate in salile de sport,locuri unde se simtea mai in siguranta,nefiind expusa privirilor.
Concursul se desfasura destul de lent si erau deja de doua ore in sala,dar ea nu se plictisea nicicum,dimpotriva.Urmarea cu ochii mari concurentii si miscarile lor maiestrite din sabii.Se schimba apoi intr-un vestiar in costumul alb si isi lua casca si sabia,pentru ca se apropia momentul.
Intr-un tarziu se auzi strigata pe nume de catre unul dintre organizatori si se indrepta si ea spre ring,alaturi de alti barbati si femei,ele imbracate in alb iar ei in albastru.Dupa ce se salutara,Azura se urca pe ring si se inclina in fata adversarului,un barbat inalt si brunet cu parul scurt si ochii verzi,apoi isi indesa casca pe cap si se pregati.Barbatul o privi fara menajamente direct in ochi si fata simti o usoara unda de superioritate din partea lui,ca si cum era de la sine inteles ca o sa castige.Nu prea avea nimic de zis,ii invinsese pe toti cei din categoria lor de varsta in respectiva zi,cu exceptia ei.De fapt,din ce vorbe ii ajunsesera pe la urechi,era unul dintre campionii locali si lua premii in fiecare an,ceea ce o intimida putin,dar nu lasa sa se vada nimic.Se uita in public si il zari pe Andras,care ii facu un semn discret cu mana si ii zambi,apoi ii transmise mental"Fa-l praf!".
Fata zambi nuantat pe sub vizorul castii si competitia incepu.Adversarul ei era foarte sigur pe el si executa miscarile ca la carte,dar il simtea cumva rigid,nu avea in el aceeasi impetuozitate.Ea se implica total,aproape pasional in acest sport care ii placea enorm si dansa cu gratie in jurul lui,cu miscari feline,pe care el nu le putea anticipa.Gratie simturilor ei ascutite,simtea dinainte care erau intentiile adversarului si le distrugea din fasa,iar acesta era prins pe picior gresit.Runda intai se incheie,balanta neinclinand in nici o parte,si se retrasera pe o banca,in sunetul gongului ce anunta pauza de cinci minute.
-Respect,ii intinse el mana.Nu a reusit nimeni sa treaca de prima runda,concurand cu mine.
Azura isi scoase casca si parul i se revarsa,apoi ii intinse la randul ei mana.Daca ar fi stiut el...
-Dar pentru toate este un inceput,nu-i asa?zambi el.
-Da,asa este...ii zise ea putin ironica.
-Sper sa ramanem prieteni dupa aceea,chiar daca o sa te inving,arunca el manusa.
-Te asigur ca nu o sa-ti port pica,am mare respect pentru cei care ma inving,pentru ca inca nu s-a nascut unul,continua ea in acelasi ton.
-Se pare ca inca nu ai fost pusa la punct de nici un adversar...hmm,ce interesant...Suna a provocare.
-Provocare este numele meu mic,ironiza ea,nevrand sa cedeze.
Strainul izbucni in ras si o privi amuzat cu ochii lui de un verde inchis.
-Esti tare simpatica,pacat ca o sa te pun jos...
-Intotdeauna exista revansa,ridica ea barbia.
-Ei bine,in cazul in care mananci bataie o sa fac in asa fel incat amorul propriu sa nu-ti fie ranit,pufni el.
Fata se stradui sa ramana serioasa,dar comportamentul lui o amuza.Se uita spre scena,incercand sa nu il mai priveasca.O enerva si o amuza in egala masura.

-Este vremea,hai sa ne incercam fortele,se ridica el.
Fata il urma si isi indesa din nou casca pe cap.Antrenorul dadu semnalul de incepere si cei doi oponenti isi luara locurile,cu sabiile pregatite.Ca si in runda precedenta,balanta nu voia sa incline in nici o parte,ceea ce starni curand interesul privitorilor,care incepura sa isi intinda gaturile,privind cu mirare dificultatea in care era pus campionul lor.Andras sta langa Almeea si ii explica ceva,clatinand din cap si pufnind,stiind ca stimabilul nu avea scapare.
-Cat de bine o cunosti pe Azura?il intreba ea cu ochi mari,nevinovati.
-La fel de bine ca pe mine insumi.De la momentul conceptiei cred,rase el.
-Ah,interesant...sopti ea cu o voce mai joasa.Si crezi ca o sa il invinga pe Krio?
-Nu cred,sunt convins de acest lucru.
Fata isi intoarse capul,parand usor ofuscata,dar Andras ii prinse mana usor.
-Almeea...
Se uita la el cu ochii mari,in lacurile intunecate ale privirii lui.Andras ii zambi seducator,odihnindu-si ochii pe chipul ei prelung,foarte alb.
-Eu si Azura suntem practic frati,am crescut de copii impreuna si am facut toate nazbatiile.Ea nu m-a vazut niciodata altfel...
Fata ii prinse nuanta de regret din voce.
-Dar tu pe ea da...
-Eh,dadu el din mana.Aceste lucruri nu mai au nici un rost in a fi spuse,este un capitol incheiat.
-De cate ori vorbesti de ea,fata ti se lumineaza.As zice ca este un capitol ce abia a inceput,ii reprosa ea.
-Nu,ti se pare...Sunt doar mandru de ea,de abilitatile ei,de ceea ce poate face,cum ar fi orice frate...
-Si desigur,iti place sa te minti singur.Chipul tau exprima altceva,si nu sunt sentimente fraterne...
Andras se foi pe scaun,continuand sa o priveasca pe Azura,prinsa in focul competitiei.Almeea il privi cu o umbra de vinovatie pe fata,simtind ca intinsese coarda,apoi ii prinse mana.

Azura se rasuci si sabiile continuara sa se ciocneasca,isi simtea bratul obosit dar era in continuare vigilenta,arunca din zbor o privire spre locul unde se afla Andras si il vazu mangaind incheietura Almeei.Constatarea o facu sa se incalzeasca si mai rau decat era si pentru o fractiune de secunda fu neatenta.Oponentul ei profita din plin si o prinse dintr-o pozitie foarte dezavantajoasa.Azura se redresa repede,apoi se repezi cu ochii scanteind,cu imaginea celor doi din public in cap,si il lua prin surprindere pe adversar,atacand puternic.
Gongul rasuna asurzitor,nu inainte de a-si atinge oponentul cu varful sabiei.Publicul incepu sa aplaude,marcand sfarsitul competitiei de scrima.Azura isi smulse casca de pe cap si se inclina in fata fostului ei adversar,care nu-si revenise inca din uimire.


O ora mai tarziu se indrepta de indata spre vestiar,sa se schimbe,trantind dulapurile cu furie.Sala era plina si de alti participanti,care se indreptau spre dulapuri.Peste cateva minute,il auzi pe Krio venind spre ea,tinand inca casca lui albastra sub brat.
-Am venit sa imi iau revansa,auzi ea vocea lui puternica,de data asta fara nuante ironice.
Fata inchise usa dulapului cu un gest scurt si il privi de sus pe strain,neintelegand de ce il simtea ostil.
-Nu cred ca am timp pentru asa ceva...replica ea.
-Ce s-a intamplat acolo?Te-am prins o secunda nepregatita,erai vulnerabila si ti-ai pierdut concentrarea,dar apoi m-ai dat peste cap pentru ca ai atacat in forta,desi ma asteptam la o retragere.
-Sunt plina de surprize,zise ea in zeflemea si iar ii aparu imaginea celor doi in minte...Incheietura fetei si mana lui Andras ce o mangaia cu vizibila afectiune.
-Ma scuzi acum,trebuie sa ma schimb.
-Ne putem vedea dupa ce inchei?As vrea sa te cunosc mai bine.Nu in fiecare zi iau bataie.De fapt,nu am luat niciodata bataie pana acum,rase barbatul.
-Fie.Ne intalnim afara in zece minute.


Inserarea se lasase in Aragor si orasul incepu sa trepideze de viata,pentru ca tinerii se indreptau acum spre parcuri,spre salile de dans sau spre Padurile Fools,in cazul indragostitilor.Azura savura un cocktail de fructe la parterul unei cladiri in forma de lotus,privind ochii scaparatori ai lui Krio.
-Sa inteleg ca de asta arati atat de bine,zambi el.Doar shake-uri si nimic altceva.Silueta trebuie pastrata,nu-i asa?glumi el.
-Daca trebuie,la nevoie pasc si iarba din gradina,numai sa fie totul cum trebuie.Nu te poti misca la antrenamente daca te imbuibi,te trage burta in jos,spre saltea.
Barbatul rase si mai lua o inghititura.,
-Nu e rau deloc cocktailul asta,seamana cu cel pe care il beau acasa.
-Ti-am zis eu ca asta e un local bun,mustaci el.Macar cu atat consolare sa ma aleg si eu,dupa ce am fost umilit.
-Umilit?rase ea,cu paiul suspendat de pahar,lasandu-l dintre dinti.Vrei sa spui onorat,ca ai simtit ascutisul sabiei mele.
-Ai dreptate,cum de nu m-am gandit eu sa spun asta?Poate ma inveti si pe mine cateva secrete,desigur contra cost.
Azura rase.
-In primul rand,aceste lucruri nu sunt de vanzare.Ele trebuiesc castigate,dar in alt mod.
-Sunt deschis spre orice metoda ce ma poate ajuta sa imi imbunatatesc stilul de lupta,rase el.Ce doresti sa fac?
-Nu stiu inca,ma mai gandesc eu...
-Stii la ce ma gandeam eu?zise el mieros.
-La ce?
-Daca as putea sa iti intru pe sub piele,as putea sa aflu multe;iti sparg bariera si iti citesc in minte tot.
-Hai incearca,pufni ea.Stii si tu prea bine ca bariera nu se poate inlatura decat atunci cand se creeaza o legatura.Ori nu este cazul.
-Niciodata sa nu spui niciodata,zambi el si o privi obraznic.
Azura se prefacu ca nu intelege si isi muta privirea spre afara,privind la trecatori si la rondurile cu flori.
-Ce zici,am putea sa ne antrenam de maine impreuna?Fac cinci minute cu naveta pana in Zathora.Nu este nevoie sa te deplasezi tu.
-Chiar esti dispus sa te plimbi zilnic?rase ea.
-Pentru niste lectii atat de valoroase merita orice efort.
Nu vreau sa mai iau bataie si la anul.Cum te simti,stiind ca anul asta detii suprematia la categoria ta?
-Excelent,rase ea mangaind insigna prinsa de piept.
-Sa o porti cu mandrie,te reprezinta foarte bine.


Cele trei zile pe Aragor se scursera foarte repede,iar Azura era deja cu gandul la patul ei cu baldachin,care o linistea atat de bine,la zgomotul oceanului pe care il auzea cand deschidea ferestra si la parfumul florilor din parcul ce inconjura casa.Se simtea bine in compania lui Krio,care deja o invitase de doua ori in oras,dar nu se putea abtine sa nu se gandeasca oare ce facea Andras,pentru ca se mai intalneau doar seara,in casa lui Orin.Era curioasa de ce el nu ii mentionase nimic despre plecarea lui in Uniunea Stelara si abia astepta sa il ia la rost.
In cel de-al patrulea asfintit,isi lua la revedere de la Krio,care ii promise ca in urmatoarea zi ii face o vizita in Zathora,si se indrepta spre nava alaturi de Andras,care nu mai termina cu saluturile la adresa Almeei.Orin era foarte ocupat,astfel incat nu reusise sa fie aici in acel moment,iar Azura se simtea cam ciudat,asteptand ca Andras sa binevoiasca sa intre in nava.Vazand ca o mai lungeste putin,intra inautru si se aseza in dreptul bordului,privind cu coada ochiului afara,acolo unde geamanul ei conversa cu fata.Il vazu strangandu-i mana si pe ea asezandu-si cochet dupa ureche o suvita de par.Intoarse capul,gandindu-se ca nu ii place ceea ce vede,si apoi isi bloca gandul speriata,poate Andras o va auzi si atunci ce o sa creada...Ca are o criza de gelozie?Scutura din cap."Ce prostie,nu are cum sa fie gelozie.E doar un instinct de posesiune de care trebuie sa scap.Stapaneste-te...Nu poti sa dai drumul acestor emotii pur si simplu,fara sa te gandesti la implicatia lor....Si ar trebui sa..."
-Gata de plecare?auzi vocea lui Andras.
Tresari.Cum se apropiase asa repede?
Andras isi lua locul pe scaunul pilotului si inalta cu gratie mica naveta,care incepu sa zboare razant pe deasupra Aragorului.
-Esti bine,Azura?o intreba el cu ochii sclipind.
-Da,mormai ea.Sunt foarte bine,dar vreau sa ma duc acasa in patul meu,am chef sa fac o baie in ocean mai tarziu,parca e cam cald afara...
-E destul de ridicata temperatura astazi,dar nu la vremea de afara faceam eu referire.Stii exact ce vreau sa spun,dar nu vrei sa imi raspunzi,mustaci el.Sa inteleg ca ti s-au rascolit niste amintiri prin Aragor?
-Daca ar fi numai asta...zise ea fara sa vrea,apoi se gandi ca mai bine isi musca limba.
-Hai,spovedeste-te...Stii si tu ca o sa te simti mai bine dupa aceea.E vorba de campionul cu ochii verzi,pe care l-ai batut la scrima?rase el.
-Asta e cea din urma problema pentru mine.Mai bine nu ma lua in seama Andras,o sa-mi treaca si starile astea pana la urma.
-Da,simt ca esti cam bulversata,cu sentimente amestecate.Poate,ar trebui sa o lasi mai moale cu amorul,sfat de la doctorul tau personal...
Azura il lovi dupa ceafa.
-Si tu poate ar trebui sa te lasi de ironii,ca stii ca nu le tolerez prea bine...
-Imi place ca te pot enerva,draga mea...E una din marile placeri ale vietii mele.
-Mai bine te-ai ocupa de alte lucruri,cum ar fi pupatul mainilor anumitor domnisoare,il ironiza ea.
Andras intoarse capul spre ea si o privi atent,cu o mica flacaruie in ochi.
-Sa inteleg ca nu-ti place Almeea?
-Nu am nimic impotriva ei,este incantatoare si manuieste bine sabia.De unde ai tu impresia asta?
-Din unda pe care ai incercat tu sa o ascunzi dar nu prea ti-a iesit,mustaci el.
Azura simti ca se incalzeste.
-Nu mai ajungem odata acasa?Abia astept sa fiu scutita de prezenta ta.
-Hopa,ti-am devenit dintr-o data nesuferit?Si eu care credeam ca ma iubesti...
Azura se uita crunt la el.
-Frateste vorbind...
-Parcheaza aici.
-Dar stiu ca te grabesti sa scapi de mine,ii zise el in vreme ce se apropia de sol.
Zgomotul se opri curand si luminile palpaira,apoi se stinsera.Azura isi desprinse centura si se ridica de pe scaun,apoi simti mana calda a lui Andras,prinzandu-i mana.Se uita la el si ii surprinse pe chip o expresie ingrijorata.
-Esti bine?Adica cu adevarat bine...
Fata ii stranse mana.Nu avea idee ce simtea.
-Am nevoie de o baie in ocean,asta o sa ma calmeze.Nu am vrut sa ma iau asa la harta cu tine,dar trec prin niste stari ciudate...
-Imi place sa ma iau la harta cu tine,stii bine ca sunt imun,zise el glumet si se ridica,apoi se opri in fata ei.O privi de la inaltimea celor 2,20 metri,inca tinandu-i mana in mana lui.I-o lipi de piept.
-Hai copil mic,vino la mine,o sa fie totul bine...
Azura nu sesiza nici o unda de ironie in ultima fraza si se lasa atrasa spre el,apoi i se lipi de piept.Andras ii mangaie parul fara sa spuna nimic si ii petrecu mana peste spate,mangaind-o usor.
-Prin orice ai trece acum,te inteleg.Suntem conectati,ai uitat?Tristetea ta e si a mea.
Ea nu mai spune nimic si isi infunda nasul mai bine in haina costumului lui,simtindu-l dintr-o data patern.
Inima lui Andras incepuse sa trepideze,incat se temea sa nu se simta prin costum.Inchise ochii si inspira parfumul parului ei,vrand ca minutele sa se inmulteasca.Fata se dezlipi si il privi cu ochii mari.
-Multumesc, Andras.
-Fii binecuvantata,copila...isi relua el rolul glumet.
-Vezi ca te cam intinzi....ii zise ea apoi cobori din nava.
Andras cobora si el.Fata o lua pe alee,indreptandu-se spre casa de marmura poleita,ascunsa printre arborii falnici.
-Eu ma duc pana la sala,trebuie sa vorbesc ceva cu Instructorul.Ne vedem mai tarziu?striga el.
Azura se opri din mers si se intoarse,apoi rosti intr-o doara.
-Poate...
Continua sa mearga obosita,tinandu-se cu mana dreapta de ceafa si miscandu-si capul in sensul acelor ceasornicului.Brunetul se indrepta spre iesirea din parc,apoi se opri cateva secunde si privi in urma ei.
Ofta.


Fata cu piele stravezie intra in casa cu pasi domoli,simtindu-se plina de senzatii confuze,nu avea chef sa faca absolut nimic.
-Pe unde ai umblat iar?auzi ea vocea insinuanta a lui Kris,pe coridor.
Blondul cu ochii mari se apropie si ii atinse obiectul lasat pe piept.
-O medalie?Ai participat la un concurs?
-A,da,am uitat sa o dau jos.Mama e acasa?
-Da,o gasesti in bucatarie.Haide,sa mergem in atelier,se adresa el androidului.
Fata deschise usa camerei de zi si se uita prelung,neauzind nici un zgomot din dreptul bucatariei.Se duse spre biblioteca si auzi doua voci de femei vorbind si razand.Cand intra o vazu pe bunica ei si pe Arissa discutand,iar expresia lor parea una surprinsa.Azura iar avea senzatia ca intrerupsese ceva important.
-Ai venit draga mea?
Femeia inalta si blonda se apropie de ea si ii prinse fata intre mainile ei,apoi o saruta pe frunte.Se uita la ea cu ochii ei frumosi,migdalati.
-Ce discutati voi aici fara mine,mama?
-Flecareli,nimic mai mult,zise ea.Vad ca ai o medalie,ai castigat vreun concurs?
-Da,l-am invins pe campionul de anul trecut.Acum vrea sa ii dau lectii de scrima,va veni maine pe la sala.
-Copilul meu frumos si talentat,zise Arissa cu emfaza si o imbratisa.Pe zi ce trece ma minunez de tine.
-I-auzi,pe campion...auzi ea vocea Almenei.Se pare ca iar a facut o cucerire draga Arissa,fata noastra reprezinta un pericol pentru spita masculina,rase ea.
-Nu e asa bunico,se ofensa Azura,cu fata afundata in pieptul moale al mamei ei.Vine doar sa ia lectii pentru imbunatatirea abilitatilor lui.
-Da,da...si pestii au invatat sa zboare.Crezi ca m-am nascut chiar ieri,draga mea nepoata?Miroase iar a idila la orizont,rase ea.
Azura se desprinse.
-Eu ma duc pana sus sa fac o baie in bazin,zise Arissa.Ii poti tine companie bunicii.
Iesi cu pasi usori pe usa,lasand in urma un parfum discret.
-Bunico,voiam sa te intreb ceva si vreau sa imi raspunzi sincer,zise fata,apoi se cuibari in fotoliul tatalui ei.
Femeia cu parul cenusiu isi lua locul in fotoliul de langa.
-Orice draga,in masura in care iti pot raspunde.
-Atunci cand am fost plecata pe Enike,am fost cu Mark sa vizitam o pestera foarte mare,splendida.Acolo m-am scufundat undeva la mare adancime si am gasit o sala foarte mare,ce avea acolo un dispozitiv ciudat,ca o sfera uriasa.
-Vreo relicva de-a mooailor,ramasa acolo dupa incetarea razboiului,probabil.
-Nu,nu,era in perfecta stare de functionare,pentru ca s-a activat atunci cand am atins-o.
-Mi-ai captat atentia,zambi Almena.
-Am fost atrasa in interiorul sferei si am vazut imagini din trecutul meu,amintiri pe care nu stiam ca le am.M-am vazut pe mine copil si pe mama,apoi o alta femeie ce avea un baietel,si noi ne jucam impreuna.Scena imi dadea impresia ca sunt tare familiarizata cu ei.
-Da...
-Cine este acea femeie?Cine este fiul ei?
-Hmm,primesti deja informatii,inseamna ca s-a inlaturat blocajul.Secretul nu mai e secret.
-Ce blocaj,bunico?Si ce secret?
-Acea amintire a fost stearsa din capul tau,dar s-a reactivat acolo,ai accesat-o cumva.
-Pentru ce a fost stearsa?Voi ati facut asta?
-Da.
Azura is stranse picioarele sub ea si o privi pe femeie uluita,asteptand un raspuns.Insa raspunsul nu veni.
-De ce?
-Asta vei afla la momentul potrivit.
-Niciodata nu e momentul potrivit,se stropsi ea.
Almena rase.
-Bine,iti spun un singur lucru.Acel baietel este flacara ta,care acum desigur este de aceeasi varsta cu tine.Familia lui si a noastra se cunosc bine,noi ne vizitam unii pe altii cand erati voi mici.Nu am stiut ca voi aveti o astfel de legatura pana nu ati fost mai mari.V-am pus in joaca in aparatul de masurat frecventa vibrationala,si atunci s-a creat coloana de lumina deasupra capetelor voastre.
Azura facu ochii mari.
-Nu inteleg nimic.Ce aparat?
-Aparatul acela masoara compatibilitatea energetica generala.La voi s-a potrivit perfect,era de fapt acelasi tip de energie,energie divizata in doua.Atunci am inteles ca sunteti destinati unul altuia,cand s-a format acea coloana,dar era prea devreme pentru voi sa va intalniti,asa ca am sters din memoria voastra acele intalniri,inclusiv cele in care erati voi mici copilasi.
-La ce varsta ati masurat voi compatibilitatea?intreba Azura uluita.
-Aveati amandoi 11 ani.
Fata sari din fotoliu.
-Si eu abia cum aflu?
-Nu ai fost pregatita,rase femeia de uluirea ei.Nu ai sutinut tu mereu ca povestea asta cu flacarile gemene este doar o poveste si nimic mai mult?Daca iti spuneam,erai si mai furioasa decat acum.
Fata se lasa iar in fotoliu,moale.Deja erau prea multe emotii pe ziua de azi,isi simtea genunchii moi.
-El...de unde vine?Cum se numeste familia lui?
-Asta nu o sa-ti spun,te las pe tine sa descoperi,mustaci bunica ei.
-Iar secrete!se imbufna fata.
-Ce farmec ar mai avea totul daca ai sti dinainte?
-Prea bine,nici nu vreau sa stiu oricum.Am mult mai multe pe cap acum,si vreau sa ma preocup de cariera.As aprecia totusi daca mi-ati lasa memoria intacta de acum inainte.
Bunica pufni.
-Este firesc sa fii suparata,dar parintii tai au simtit ca asta e lucrul cel mai bun de facut.Si nu doar parintii tai,ci si ai lui.
-Vrei sa spui ca nici el nu-si aminteste de mine?
-Absolut nimic.
Azura se simtea iar ca un cobai folosit pentru experimente.Parintii ei erau intr-adevar ciudati.
-Azura,trebuie sa stii ca in familia noastra nu se face nimic la voia intamplarii.
-Mda,mormai ea,aducandu-si aminte de initierea de pe Enike.Nu mai conteaza oricum,cand va trebui sa ne intalnim,ne vom intalni.
-Intelept rationament,zambi Almena.Hai,vino aici,nu mai fii suparata,se vor clarifica toate intr-o zi.
Azura se lasa prinsa in cea de-a treia imbratisare pe ziua de azi.



Noaptea incepuse sa se lase peste Merkana,umbrind cladirile cu mantia ei intunecata,si stelele licareau pe cer,suav.Nicene imbraca plaja cu lumina aurie,facand-o sa scanteieze ca zapada din munti in bataia soarelui.
Fata cu pielea azurie se plimba cu pasi apasati pe plaja alba,inspirand parfumul sarat al oceanului,cu rochia lunga si alba,taraindu-se in urma ei.Isi arunca incaltarile din picioare si incepu sa alerge spre ocean,cu toata forta pe care o avea.Se pravali in apa,cu bratele intinse ca aripile unei pasari,cu trupul frematand de dorul oceanului.Incepu sa inoate furios si se scufunda in apa intunecata,lovind suvoaiele cu bratele.Se lasa pe spate si incepu sa faca pluta,privind la cerul presarat cu miliarde si miliarde de stele.Simti apa cum o infrigureaza pentru ca mai scazuse putin temperatura,dar nu se clinti,continuand sa respire usor.Privi cu ochi visatori in noaptea senina si incepu sa se gandeasca la flacara ei.Era oare posibil?
Nu voia sa se mai intoarca in casa pana nu primea un raspuns in acest sens.Rochia ii plutea pe deasupra apei,ca aripile unui fluture alb,ce se legana.Simti cum ploaia calda incepe sa ii cada pe fata.Cum ar fi sa afle secretul oceanului?Sclipirile azurii i se accentuara.Se gandi cum ar fi sa stea intreaga noapte si sa numere stelele.Sa numere infinitul.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu