CAPITOLUL 34-Cele trei daruri

Dupa amiaza ii surprinse pe membrii familiei Allazar in jurul unei mese bogate,asa cum rar obisnuiau ei sa ia,intrucat nu aveau nevoie de hrana in cantitati mari.Dar pentru ca Initierea Azurei era un eveniment demn de luat in seama,robotii-casnici au avut de lucru,macar pentru crearea impresiei de abundenta,pentru ca ei oricum abia se atingeau de mancare.Hrana era doar pretextul pentru ei de a fi impreuna,de a discuta lucruri strict legate de familie,de dorintele si aspiratiile fiecaruia,de a aduce in prim plan subiectul copii si viitorul lor,cel mai adesea legat de Comandament,asa cum era traditia in familia Allazar.Ar fi fost greu oricum sa aleaga un alt drum,de vreme ce ei erau fondatorii Comandamentului si membrii principali ai Consiliului Universal.Azura abia incepea sa inteleaga rolul cu adevarat important pe care familia ei il avea pentru ceilalti si se simtea oarecum strivita de responsabilitatea ce stia ca o asteapta,de presiunea uneori de a duce mai departe numele Allazar cu demnitate.Stia ca intrarea in Anul Maturitatii presupunea acum alta munca,una mai asidua si mai importanta,care nu viza doar alegerea meseriei ei viitoare ci si lucrurile pe care va trebui sa le faca pentru ceilalti de acum inainte.
-Tatal tau o poate spune mult mai bine decat mine draga mea nepoata,zise Kamos.Munca in Comandament este foarte solicitanta din toate punctele de vedere si implica responsabilitati mari,de aceea noi vrem sa fii sigura ca ai luat in calcul toate aspectele.
-Ma gandesc la asta zilnic unchiule,murmura ea,cu ochii in pocalul din fata ei.
-O sa aiba timp suficient sa se gandeasca,interveni Arissa.Mai poate sta cateva luni acasa si sa puna totul in balanta,apoi va decide daca va ramane in Zathora sau va pleca pe alte meleaguri.
-Nu are foarte mult timp draga,in maxim trei luni se incheie inscrierile,daca le rateaza mai trebuie sa astepte pana anul viitor,spuse Enuk.
-Nu ca mi-ar parea mie rau ca va ramane mai mult acasa,mustaci Arissa.
-Lasa mama,ca o sa fie bine,incerca Azura sa o incurajeze.O sa ajung intreaga in Alcyone si intentionez sa raman intreaga o lunga perioada de timp.
-Vei avea nevoie de toata forta daca te duci acolo,scumpa ea.Antrenamentele sunt foarte drastice,tu esti obisnuita deja,dar acolo sunt la un alt nivel si trebuie sa te pregatesti mental.Odata ce ai intrat in hora,trebuie sa joci.
-Asa este mama,sunt constienta de asta...
-Ce spui draga,crezi ca este timpul sa ii oferim darurile?intreba Enuk si se intoarse spre Arissa.
Aceasta ofta,ca si cand ceea ce urma sa spuna nu ii venea tocmai usor.
-Da,este pregatita acum dragule,nu mai am incotro,de acum va trebui sa o tratam ca pe un adult.
-La ce daruri va referiti voi?intreba Azura mirata si groaznic de curioasa.
-Ai sa vezi la fata locului,rase Enuk.Luam nava si mergem pana in Aragor scumpo,la Templul Luminii.Eu si mama ta trebuie sa-ti transmitem darurile pe care le posedam si care fac parte din mostenirea ta.
Bunica,pana atunci tacuta,interveni.
-Vei face fuziunea cu energia parintilor tai,Azura.Tu posezi oricum darurile tale din nastere,dar vei primi altele in plus,asa este traditia la noi in familie.Trebuie sa le duci mai departe si sa le predai si copiilor tai.
-Prin daruri te referi si la legatura mea cu fiintele oceanului?intreba ea brusc.
Toate privirile se intoarsera spre ea,pana si Kris paru mirat.
-Da,doar ca acel dar l-ai mostenit de la mine,fara sa fi facut ceva special pentru asta,zambi ea.
-Sa mergem,sa nu lasam sa ne apuce noaptea,zise Enuk.Trebuie sa fim acolo la asfintitul soarelui.
Femeile se ridicara de la masa,si barbatii imediat dupa ele.Kamos il lua pe Kris pe dupa umeri si se indreptara spre sala de arme,iar bunica se duse spre biblioteca cu Enuk.
-Azura,draga mea,tu vino cu mine putin.
Mama o lua de mana,starnind o unda de aer parfumat;fiica inspira cu nesat savoarea care ei ii placea atat de mult si se apropie de umarul ei.
-Uite,asta este rochia pe care am purtat-o eu in ziua in care mi-au fost predate darurile,zise ea si scoase din dulap o rochie lunga si alba,din material fin,cu broderii si maneci largi,cu fir de aur impletita pe alocuri si cu o centura lata,de asemenea foarte sofisticata.Arissa mai scoase dintr-o cutiuta de catifea albastra o piatra albastruie si o prinse de fruntea Azurei,exact intre sprancene.
-Ce superba e aceasta rochie,mama.
-E vremea sa o imbraci,sunt curioasa cum sta pe tine.
Fata executa cu mare bucurie,apoi se repezi spre oglinda.
-Parca ai fi copia mea fidela,surase mama si se lipi de ea,privind in oglinda la cele doua chipuri ale lor,reflectate in cristal.
-Ne intalnim in parc,te poti duce de acum in nava daca doresti.Eu si tatal tau trebuie de asemenea sa ne schimbam in alte haine.
-Dar cat de ceremoniosi sunteti,rase ea.
-Traditiile vechi draga mea.Si sa nu uitam ca aceasta seara va fi un punct de cotitura pentru viata ta de acum inainte.Ti se vor activa multe capacitati si trebuie sa inveti sa le gestionezi.
Azura iesi cu emotii din camera mamei si se indrepta cu pasi precipitati spre nava scoasa afara de Kris.Se aseza agitata in fata bordului,neintelegand prea bine ce o asteapta.Oare ce presupunea aceasta fuziune,era pregatita pentru ea?Parintii ii dadeau de inteles ca este mai mult decat pregatita,dar ea mereu se simtea prinsa pe picior gresit in prezenta lor inteleapta.
Cand ridica privirea ii zari venind spre nava,Arissa se tinea de bratul lui si capul ii era sprijinit de umarul lui puternic.Se simti induiosata,asa cum se simtea ori de cate ori ii vedea impreuna si ar fi dorit sa simta ce simteau ei atunci cand se priveau in ochi,iubirea lor era prea mare pentru a fi transpusa in cuvinte.Simti unda de parfum inainte ca mama ei sa paseasca in nava.Se mira de cat de elegant erau imbracati,el in costum alb iar mama intr-o rochie asemanatoare cu a ei.
-Esti pregatita,scumpa mea?o intreba cu glas matern.
-Niciodata nu sunt pregatita cand este vorba de unul dintre experimentele voastre,glumi ea.
-Si inca ce experiment draga mea,tu esti cununa noastra,ii zise Enuk pe jumatate serios,pe jumatate glumet.
-Ca de obicei exagerezi cu laudele,tata...
-Eu spun doar purul adevar si nimic mai mult...
Enuk se instala la bordul navei si manevra butoanele.Nava isi lua zborul galant pornind cu viteza spre Aragor.



Dupa-masa se instalase deja in Aragor si umbrele incepeau sa se lungeasca usor,radiind spre vest.Nava ateriza undeva in zona dealurilor,foarte aproape de templul urias situat pe acropola.Spre mirarea ei iesira din nava inainte de a ajunge sus si se oprira in fata celor 55 de trepte de marmura ce duceau spre Templul Luminii.
-De aici vom merge pe jos,draga mea.
Enuk trecu in dreapta ei,iar Arissa in stanga si o luara fiecare de cate o mana.Incepura sa urce treptele incet,zambind,iar Azura se uita mirata la ei,neintelegand rostul acestui ceremonial.Pana la urma,indrazni sa rupa tacerea.
-Pentru ce trebuie sa urcam aceste trepte,tata?
-Aceste trepte reprezinta toate etapele pe care le-ai parcurs draga mea,de-a lungul pregatirii tale.Inca de cand te-ai nascut,ai fost intr-o continua competitie cu tine insati,pentru tine fiecare zi a fost un studiu continuu,chiar si atunci cand te jucai,invatai prin joc si cantec.Initierea reprezinta un cumul a tot ce ai realizat tu pana acolo,asa ca meriti darurile cu prisosinta,sa nu te indoiesti de acest lucru.
Curand ajunsera in fata templului urias,care avea in fata 12 coloane de marmura,sub lumina crepusculului acesta sclipea acum ca zapada.
Cand intrara,toate zgomotele se oprira,ca si cand ar fi fost complet izolat de lumea din afara,iar Azura simti o liniste profunda.Desi de obicei se mai aflau in templu locuitori ai Aragorului care slaveau la asfintit pe Creatorul Suprem,de acesta data templul era gol.
Se oprira in fata unei piramide uriase,transparente,inalta pana in tavan,care licarea slab.Azura stia ca era cel mai puternic dispozitiv energetic de pe suprafata Merkanei,folosit de catre preoti atunci cand se conectau la Sursa si transmiteau mesaje pentru locuitori in perioadele ce precedau etape importante din viata lor.Din fericire,razboaiele erau deja de domeniul trecutului pe Merkana,astfel ca Piramida Trinitatii mai era utilizata doar de catre membrii familiei Allazar precum si de catre anumiti prieteni ai lor,un grup foarte restrans insa,pentru Initieri.In timpul ceremoniilor de seara,piramida se incarca energetic si ii invaluia pe toti participantii in lumina ei albastruie.Arissa si Enuk se oprira in fata ei,si se asternu un moment de tacere,dupa care mama ei lua cuvantul.
-Draga noastra fiica,acesta este un moment asteptat indelung de catre familia noastra,tu te-ai nascut desavarsita,dar traditia cere ca tu sa preiei cateva dintre talentele noastre,noi am selectat trei dintre ele,pe cele care am crezut ca iti vor sluji mai bine in meseria pe care vrei sa o imbratisezi.
-Ce trebuie sa fac eu,mama?
-Cand vom intra in piramida,nu mai putem sa scoatem nici un cuvant;ea ne va sincroniza undele cerebrale si noi trei vom intra curand intr-o stare meditativa profunda,timp in care se va realiza conexiunea intre noi trei.Noi suntem conectati in permanenta pentru ca suntem o familie,dar de aceasta data vom cere voie chiar Prim Creatorului,pentru predarea darurilor tale.
-In ce vor consta aceste daruri?
Enuk isi drese vocea.
-Ne-am gandit indelung sa sti,dar nu a fost o alegere foarte dificila,pentru ca tu deja posezi aproape toate talentele familiei Allazar,dar mama ta s-a hotarat sa iti daruiasca talentul ei de vindecator.Dupa ce il vei primi,vei fi capabila sa te vindeci nu doar pe tine,ci si pe altii,doar prin atingerea cu palmele tale,lucru care iti va fi de mare folos in misiunile periculoase.
-Tatal tau s-a gandit apoi ce anume sa iti daruiasca si a ales darul limbilor,pe care il poseda din tata in fiu.
-Cum voi putea utiliza acest dar?intreba Azura.
Enuk ii zambi.
-Acest dar draga mea,este unul foarte important,pentru ca iti va permite sa intelegi absolut orice limba vorbita in acest univers,indiferent cat ar fi de complexa,si aici ma refer si la limbajul folosit de fiintele din adancurile oceanului,de fiintele care locuiesc in interiorul anumitor planete,te vei putea conecta foarte usor atat cu regnul animal,vegetal cat si mineral.
-Vrei sa-mi spui ca ii voi putea intelege pe toti?intreba ea uluita.
-Da,draga mea,nu doar ca ii vei intelege dar vei putea vorbi limba lor cu usurinta,indiferent ca limbajul e prin vorbire,prin coduri,prin unde telepatice,ecolocatie sau imagini.Te vei conecta direct cu ei si nu vor exista oprelisti.
-Sunt deja fascinata,care este cel de-al treilea dar?
-Aici ne-am gandit putin mai mult,interveni Arissa.Tu stapanesti deja telepatia,telekinezia,ti-ai activat scutul energetic si sfera de protectie,dar mai este un lucru pe care inca nu il posezi.
-Si care este acest lucru?
-Ubicuitatea draga mea.
Azura facu ochii mari.
-Dar acest lucru este rezervat doar maestrilor!
-Pai si tu ce crezi ca esti in aceasta familie,scumpo?Doar un copil oarecare?rase Arissa.
Azura simtea ca o iau emotiile ca o avalansa.
-Inseamna ca voi putea fi in mai multe locuri in acelasi timp,la dorinta.
-Iti dai seama ce consolare va fi pentru noi sa ne faci cate o vizita atunci cand vei pleca de acasa.Sa nu crezi ca nu am luat in considerare acest aspect,rase tatal.
-Este timpul sa intram,imediat va apune soarele...se pronunta mama.
Piramida Trinitatii capatase sclipiri de diamant,si in momentul cand cei trei pasira in ea isi mari luminozitatea.Sus,acoperisul avea o forma circulara cu deschidere direct spre cer,in conexiune cu sursa tuturor lucrurilor.Fiecare dintre ei se aseza in dreptul unei muchii a piramidei si se luara de maini,zambind.Dupa un minut,inchisera ochii si respiratia lor deveni sincron,iar piramida incepu sa fie brazdata de o multime de lumini colorate,care le scaldau vesmintele celor trei in nuante incantatoare.Dupa trei minute,cei trei erau in meditatie profunda si stateau nemiscati asemeni unor statui.Luminile colorate fusesera inlocuite de sfere de lumina albastre care incepura un dans gratios in jurul celor trei,iar o muzica divina izvora din peretii piramidei,parand ca vine de peste tot si de nicaieri.
Cand sferele albastre atinsera maximul de zbucium,o raza de lumina alba intensa cobora prin acoperisul circular si strapunse varful piramidei,apoi ii scalda pe cei trei intr-o lumina orbitoare.Mainile lor tinute strans se umplura cu energie,iar pietrele pe care le purtau intre ochi incepura sa sclipeasca.O energie enorma strabatu trupurile celor doi parinti si apoi aceasta se deplasa spre trupul Azurei,facand-o sa straluceasca.
Piramida capatase reflexii incendiare iar Templul Luminii se vedea acum aprins ca o valvataie,luminand totul pe o raza de 500 de km.Pentru o secunda,toti locuitorii Aragorului se oprira din activitatile desfasurate si privira spre dealuri,zambind.Nu mai vazusera intr-adevar de multa vreme atata activitate in Piramida Trinitatii.
Lumina se stinse ca un meteor,lasand locul primelor stele ce licareau timid.

Odata cu lasarea noptii,membrii familiei se adunara in sala mare la un pahar de licoare magica,revigoranta si se bucurau de recentul eveniment petrecut in urma cu o ora.Azura era inca coplesita de ceea ce i se intamplase,si cazuse serios pe ganduri,dar nimeni nu o intreba nimic,simtindu-i starea.
-Inchin pentru o alta seara istorica a neamului nostru,se pronunta Kamos.
Toata lumea asteapta ca si Azura sa isi ia pocalul.
-Azura,draga mea...
Fata ridica ochii,care ii sclipeau acum spectaculos.
-E in ordine,esti doar putin obosita.Eu iti recomand ca dupa ce inchini paharul sa te odihnesti draga mea,ai primit foarte multa energie acum si este normal sa te simti solicitata,zise Arissa.
-Dimpotriva mama,am o forta acum in mine incat as putea darama muntii,rase ea.
-Atunci sa inchinam pentru Puterea ce tocmai ti-a fost data,draga mea,se pronunta tatal si toata lumea ciocni paharele.
Azura ii saruta pe fiecare pe rand,apoi iesi cu pas usor din incapere.
-E inca uimita de ceea ce s-a petrecut,spuse Enuk.Acest lucru nu se petrece in nici o stare meditativa.Se prea poate ca energia noastra impreunata sa o fi dat peste cap putin.
-E rezistenta,maine o sa zburde pe aici prin casa si probabil va incepe de indata sa-si foloseasca darurile,adauga Kamos.E adult acum,nu?O sa gaseasca ea o solutie cum sa gestioneze totul.
-Intr-adevar,ai dreptate frate,zise Enuk ganditor.

Azura nici nu se gandea sa se duca in camera sa doarma.Prea multe senzatii o incercau acum si voia sa le simta cu toata puterea de care era in stare,sa le savureze,sa le lase sa ii strabata toata fiinta.Arunca rochia eleganta de pe ea si imbraca cu gesturi precipitate un costum de inot,inchis pana la gat,apoi isi prinse parul neglijent si alerga spre iesirea din parc.Simtea in suflet aceeasi nerabdare pe care o simtise atunci cand strabatea desertul de pe Enike,calare pe Inogorul ei si simtea ca nici toata apa oceanului nu ii putea stinge acum valvataia pe care o experimenta.Se arunca in apa cu indarjire si incepu sa inoate cat mai in larg,spre locul pe care i-l aratase Andras,ca fiind traseul balenelor albe.Ajunse la un cordon de corali,aflat la o adancime destul de mare si emise un sunet prin apa pentru a chema una dintre vietuitoarele Theftei.Curand o balena alba maiestuoasa incepu sa inoate alaturi de ea,Azura o atinse si conexiunea se facu pe data.Fiinta magnifica ii transmise imagini minunate,de prin locurile pe care le colindase,iar fata le primi cu mare bucurie,ca pe cel mai mare dar.