luni, 14 iulie 2014

CAPITOLUL 32-Prieteni de familie



Azura iesi cu pasi elastici din sala obscura,dupa un antrenament furtunos cu bumerangul si se apropie de sala de forta unde il gasi pe Krio,asteptand-o.
-Buna dimineata,se pronunta el apoi se ridica de pe banca.
-La mine e demult dimineata,surase ea.Ma antrenez de cand s-au ivit zorii,nu am putut sa mai stau acasa,simteam nevoia de miscare.
-Ce fata matinala,probabil este deja experta si o sa iau bataie si la alte sporturi.
-Cred ca ma descurc,zambi ea timid.Esti pregatit pentru prima lectie?Vino aici in partea dreapta a salii,este un loc mai retras.
-Iti plac locurile mai retrase?insinua el,cu un zambet subtire.
-Pai in cazul in care vei fi umilit,nu o sa te poata vedea nimeni,ma gandesc doar la binele tau,ii raspunse ea pe acelasi ton.
Dupa o ora de practica,instructoarea cu ochii albastri il invatase primele trucuri pe fostul campion,care nu savura doar lectiile primite,ci si miscarile feline ale fetei.Cand instructajul se incheie,fata se indrepta spre vestiar sa isi ia costumul de inot,iar Krio o urma,indreptandu-se spre sectorul cu articole masculine.
-Ne vedem sus,in sala de inot,ii zise ea.
-Da,sa traiti,declara el uitandu-se lung cu ochii lui verzi,iscoditori.
Bazinul de inot era de dimensiuni uriase si impartit pe sectoare,in functie de priceperea inotatorilor.Azura se indrepta spre cel de 10 metri adancime,urmata la un pas de vanjosul ex-campion.Se arunca pe data in apa si incepu sa inoate vartos,iar barbatul o urma.Curand se isca o intrecere de la sine inteleasa,pe masura ce bratele lor brazdau apa.Fata se scufunda si inota ca un peste subtire,apoi iesi la suprafata 15 metri mai incolo,cautandu-l cu privirea pe Krio.Il vazu apropiindu-se in forta si il astepta sprijinita de marginea bazinului,timp in care se odihni.
Krio isi scutura parul si picaturi de apa stropira totul imprejur,apoi se apropie de treapta aflata la marginea bazinului,scufundata in apa si isi sprijini picioarele de ea.
-Ai prins o viteza de parca erai o naveta subacvatica.Imi spui si mie cum iti tii atat de mult respiratia?
Azura se gandi la micul ei secret si la legatura cu fiintele oceanului,ferm convinsa sa nu dezvaluie nimic.
-Antrenament si nimic mai mult,de cand eram copil mic petreceam ore intregi aici,iar mai apoi m-au lasat parintii sa inot si in ocean.Practic,cam jumatate din zi mi-o petreceam in apa,nu-mi pot imagina existenta fara apa.
-Am inteles.Totusi,ai ajuns la o performanta remarcabila.
"Daca ai sti..."se gandi ea.
-Pana la urma,ai fixat plata?Lectiile tale valoroase trebuie sa fie rascumparate cumva,zambi el siret.
Fata isi petrecu mana peste parul ud,strans la spate.
-Nu m-am gandit inca la ceva anume,dar cand va sosi momentul iti voi cere ceva.
-M-am gandit eu la o metoda de plata care poate fi convenabila pentru amandoi,zise el serios.
-Si ce ai in minte?
-Ma gandeam,iti daruiesc un sarut pentru fiecare lectie.Daca ma pregatesti timp de 30 de zile,te alegi cu 30 de saruturi,nu va trece zi sa nu beneficiezi.In caz ca vor fi doua ore de antrenamente pe zi...
Azura il pocni peste spate si il impinse in apa.Krio se scufunda,apoi iesi din nou la suprafata,razand.
Azura il privi mustratoare.
-Ti se pare ca am chef de glume?Eu vorbesc aici de un lucru serios.
-Si eu vorbeam la fel de serios,draga mea antrenoare.
-Esti pedepsit.
-Chiar asa?
-Da,cinci ture de bazin acum.Lungime!
-Da,sa traiti,dar ma aleg cu acel sarut dupa?
Azura sari in apa si incepu sa inoate,iar Krio in paralel,stapanindu-se sa nu rada.

Azura isi petrecu restul zilei in Biblioteca mare,cautand informatii despre Legatura dintre sufletele gemene;nu o luase cu ea nici macar pe Kyra,pentru ca simtea o ca o sa aiba parte de ironii,asa ca se ascundea cum putea printre rafturi,simtindu-se ca un spion care dorea sa fure niscaiva documente importante.Nu se adresa bibliotecarului ci calca cat ma discret si se pierdu printre rafturile inalte,simtindu-se ciudat,se gandea cam ce mutre ar avea Andras si Kyra daca ar vedea obiectul studiului ei.Gasi un tom urias,legat in coperti aurii si deschise la primul capitol"Cum se creeaza Legatura intre flacarile gemene".Lectura i se parea tot mai palpitanta si nu realiza cum trecu timpul,pana il auzi pe Andras intrand pe unda ei telepatica.Surprinsa,era sa scape cartea de pe masa,dar se redresa repede si conversa cu el avand o mina aparent indiferenta.
"-Vii pe la noi mai tarziu?S-au intors si parintii mei,au zis ca le este dor sa vorbeasca cu ai tai,o sa fie ca pe vremuri.
-Bine,o sa vin un pic mai tarziu,Andras.Abia astept sa ii vad."
Parasi biblioteca alene,inca sub impresia informatiilor pe care le citise,care i se pareau la limita incredibilului.Se pare ca intalnirea cu Perechea era urmata de rasturnarea intregului sistem de valori si credinte,ca un val turbat care avea sa rascoleasca cele mai ascunse cotloane,lasandu-te fara respiratie.Simti ca o ia cu frig la ideea unei asemenea perspective,pentru ca nu concepea sa piarda controlul asupra situatiei,o facea sa se simta slaba.Era mirata cum de simpla citire a acelor pagini putea sa trezeasca asa ceva in ea,dar probabil ca nu ar fi simtit nimic,daca informatiile nu ar fi fost sustinute de ceea ce ii spusese bunica ei referitor la viziunea pe care o avusese,care se pare era un lucru de importanta majora.Se hotara ca deocamdata sa nu-si bata capul cu asa ceva,pentru ca timpul era inaintea ei si se concentra,pornind cu pasi meditativi spre plaja,spre locuinta pitita printre stanci a Inteleptului.Il gasi in fata casei ca de obicei,parand ca face o baie de soare,cu bratele intinse spre cer si chipul oferit albastrei Aureka.Ca de obicei,o simti inainte ca ea sa se apropie,si se intoarse incet,tinand cu grija in mana faldurile togii lungi,albastre de aceasta data.Azura nu se putu stapani sa nu observe ca parul lui era inca si mai deschis la culoare decat si-l amintea,iar vesnica toga galbena fusese inlocuita,dar nu spuse nimic,nevrand sa para suspicioasa.
-Sabah-Ra,Inteleptule!
Aceste isi uni mainile deasupra capului si se inclina.
-Bine ai venit Azura,avem multe de facut.Azi te voi invata sa iti creezi scutul energetic.
-Te referi la acel scut de protectie din jurul corpului meu?
-Da,la acela ma refer;acum ca stapanesti tehnica crearii sferei albastre,trebuie sa iti activam si scutul,o sa-ti fie de mare folos in misiunile pe care le vei intreprinde,insa el presupune utilizarea unei cantitati foarte mari de energie,deci s-ar putea sa te simti putin slabita dupa aceea;asa ca iti recomand o energizare in sarcofag,dupa aceasta lectie.
-Desigur,voi face tot ceea ce imi spui,mai am nevoie de energie pana diseara,zambi ea.
-Perfect,zise el,haide sa ne plimbam putin.

Peste ceva timp,Azura se apropie de casa,simtindu-se cam stoarsa de energie,asa cum o avertizase profesorul ei ca se va intampla,si porni spre sala de rejuvenare,spre sarcofagul ei,gandindu-se ca dupa atingerea maturitatii va trebui sa il foloseasca saptamanal.Dupa ce isi reveni,porni spre camera de zi,pentru ca auzise niste rasete si voci,si o gasi pe Arissa in compania unei femei inalte si subtiri,cu parul brunet,carliontat si foarte lung.Pareau cam de aceeasi varsta si aveau aceeasi maturitate in gesturi.
Azura o recunoscu de indata pe mama lui Andras.
-Uite-o si pe albastrea,auzi ea un glas binecunoscut.
-Elia,tu esti?tresari surprinsa fata si se apropie de ea.
Femeia isi intinse bratele matern si o cuprinse,cu o mica flacaruie pe fata,care ii amintea de Andras.
-Da,am sosit de curand si bineinteles ca prima mea oprire a fost la voi.
-Eneas unde este?
-Are ceva treburi de aranjat,dar diseara o sa fie si el acasa draga mea copila.Hmm,nu ar mai trebui sa-ti spun copila,ca esti deja aproape adult.Iarta-ma Azura,dar mi-e greu sa cred ca ai crescut atat de mult.
-Lasa ca nu se supara ea din pricina asta,si asa ii place sa se rasfete,rase Arissa.
-Nu este adevarat mama,facu ea pe ofensata,jucandu-se cu bijuteria pe care o avea Elia in par.
-Ce ziceti,ne vedem diseara la cina?Convinge-l pe Enuk sa renunte macar la o conferinta,zise ea.
-Nu-ti fa griji,am eu metodele mele,zise Arissa pe un ton complice.
-Ne vedem mai tarziu,frumusete...ii spuse femeia pe un ton afectuos,apoi se indrepta spre iesire,urmata de blonda Arissa.
Lumina amiezii isi mai pierduse din stralucire acum,aruncand umbre palide peste resedinta familiei Allazar.Azura isi imbraca rochia albastra,una dintre preferatele ei,ajutata de mainile pricepute si delicate ale mamei ei,care ii fixa de indata si bijuteria in forma de orhidee in par.Se privira amandoua in oglinda.
-Vai dar ce bine aratam mama.Si nu,nu doresc sa fiu modesta in momentul de fata.
Arissa rase,apoi ii aranja ultima suvita de par.
-Sa mergem draga,tatal tau ne asteapta.De cand nu am mai luat noi o cina cu prietenii nostri de familie,o sa-mi faca mare placere sa mai depanam amintiri.
Mama si fiica se apropiara de nava stationata langa casa,acolo unde ii astepta si Enuk,imbracat elegant,de parca se pregatea pentru o seara de bal sau un concert.Kris se instalase deja la bord,tinand mortis sa conduca el de aceasta data,asa ca tatal fu nevoit sa ia locul copilotului.Dupa cateva minute,nava ateriza in fata locuintei inalte,cu cupola alba,ce stralucea timid acum in violaceu.In sala mare,incapatoare,candelabrul stralucea misterios,iar cei doi roboti casnici aduceau pe masa primul fel de mancare.Cele doua familii,acum reunite,savurau deliciosul preparat si o tineau doar in glume si bancuri.Azura il privea pe Andras,asezat in fata ei si se mira iar cat de tare semana cu mama lui.Aceeasi expresie a fetei,acelasi aer mereu glumet pe fata,aceeasi flacaruie in ochi.Tatal lui,de asemenea glumet,avea insa si o latura mai serioasa,pe care nu o folosea insa decat arareori in cadrul familiei.Ridica un pahar cu licoarea albastra locala si toti ii urmara exemplul.
-As vrea sa va spun ca suntem tare fericiti sa ne revedem si sa ne amintim de vremurile din tinerete,nu-i asa Enuk?Putem spune acum din tinerete,pentru ca ai nostri copii sunt acum mari,si in curand ne vor lua locul.Asa ca inchinam in cinstea voastra si a viitorului vostru stralucit.
-Asa sa fie! se pronunta Enuk zambind si toata lumea ciocni paharele.
-Ce aveti de gand,o sa stati macar o vreme pe acasa?intreba Arissa.
-Da,cred ca o sa stam macar o perioada,pana Andras are Initierea si o buna bucata dupa,probabil pana ce se va inrola in Uniunea Stelara.
Azura inghiti cu noduri si apoi ii arunca o privire lui Andras,iar acesta se uita fastacit in alta parte.Oare de ce se ascundea?
-Asta este intr-adevar o minune,rase Arissa,ca va ganditi sa mai stati si cu copii;stiu ca sunteti foarte ocupati,si noi suntem la fel,dar din fericire nu plecam foarte departe de casa.
-Nu am avut de ales,misiunea s-a prelungit mai mult decat trebuia,dar din fericire am venit la timp ca sa prindem balul anual,spuse Eneas.
-Numai la distractie iti sta gandul,zise Elia,atingandu-l afectuos pe brat.
-Avem nevoie si de asa ceva,nu?Te-ai gandit la tematica de anul acesta,draga Arissa?
-Cred ca luminile violet o sa fie la loc de cinste,se pronunta Arissa zambind.
-Asta imi aduce aminte de ceva,zambi Elia.
-Da,nu te inseli deloc,zambi Enuk incantat.Imi aminteste de momentul in care ea a pasit in sala de bal,sub aceleasi lumini violet si imi mai aminteste cum am ramas eu cu gura cascata.
Mesenii se pusera pe ras.
-Imi aduc aminte atat de clar expresia de pe fata lui,rase Eneas.A ramas ca lovit de fulger,noroc ca eram eu pe acolo sa il trag de maneca,sa isi vina in simtiri,intari el ridicand bratele.
-Enuk a avut intotdeauna o latura foarte sensibila,mustaci Arissa iar Enuk ii prinse incheietura mainii si o saruta.
Andras se uita complice la Azura,iar ea ii prinse gandul,dar se prefacu ca nu il aude,continuand sa manance.
-Mergem mai tarziu la o plimbare sub clar de Nicene?
-Nu stiu ce sa zic,zise ea indiferent,nu prea am chef de nimic.
-Stiu eu ce te va binedispune.Ce zici tata,sa le rugam pe aceste femei talentate sa ne incante putin urechile in sala de muzica?
-Ce idee buna baiatule,de cand nu am mai avut placerea sa la auzim.Arissa,ne faci onoarea?
-Cata vreme Enuk ne acompaniaza cu pianul,nu am nimic impotriva.
Enuk zambi complice.
-Sper ca imi mai aduc aminte cum se folosesc clapele.
-Hai lasa modestia deoparte,dragule,ii zise femeia blonda si il privi cu afectiune.
Azura isi privi parintii cu o umbra de incantare pe fata.
Dupa ce cina se incheie si prima parte a discutiilor se mai domolii,cele doua familii intrara in sala ovoidala,cu ferestre mari,pe care intra acum lumina amurgului.Ca de la sine inteles,fiecare isi ocupa locurile,in afara de cele doua femei imbracate in rochii albastre,care se asezara langa fereastra,in proximitatea pianului.
Enuk se aseza pe scaunel cu emfaza,mangaind clapele pianului.
-V-ati gandit la o melodie,albastrelelor?se adresa el celor doua femei.
-Da,cred ca o sa cantam "Zori de zi",iti mai amintesti ca o cantam dimineata,dupa ce luam micul dejun cu ai nostrii copii?
-Dar cum as putea sa uit melodia noastra speciala?
Kris se cuibari strategic intr-un colt,privind atent la ce se petrecea si dandu-si ghionturi cu Andras.
Enul incepu sa cante,in vreme ce sotia si fiica mangaiau urechile audientei cu vocile lor cristaline.Andras ramasese uimit,neluandu-si ochii de la geamana lui,iar Enuk cu ochii mereu la ele,neavand voie sa priveasca clapele pianului,degetele lui prelungi stiau prea bine ce au de facut.
Amurgul se lasa falnic in casa familiei Edolhaz,in vreme ce mama glasuiau despre zorii de zi,prinse in farmecul cantului vechi.Cantecul se incheie si audienta aplauda iar cele doua se inclinara usor,lasand locul liber pentru ceilalti.Eneas isi lua locul la pian si o acompanie pe femeia bruneta.
-Pacat ca eu nu am asa veleitati artistice,se planse Eneas.Daca ma apuc sa cant,se vor sparge ferestrele,glumi el.Asa ca ma multumesc cu pianul.
-Asta din cauza vocii tale de bariton,incerca Elia sa il imbuneze.
Femeia incepu sa cante iar audienta isi facea datoria ascultand.Azura se aseza langa Andras,iar el se apropie de urechea ei.
-Te-ai mai gandit la plimbarea sub clar de luna?
Ea mustaci.
-Nu renunti niciodata,asa e?sopti ea.
-Ne asemanam la asta,nu crezi?
-Atunci ar trebui sa sti de acum ca sunt incapatanata.
-Si inca cum,dar asta e lucrul care imi place cel mai mult la tine,sopti el.
Azura ii simti aburul cald al respiratiei in ureche si se infioara,fara sa stie de ce.Andras o simti si se indeparta putin,cu un aer de victorie pe fata.Insa nu renunta,pentru ca ii auzi unda.
"-Dar daca te duc in locul unde se strang balenele albastre?"
Fata tresari.
"-De unde sti tu unde se strang balenele albastre?
-Relatiile mele de pe platforma de cercetare marina nu-ti spun nimic?Am fost acum ceva timp la statia de observare,cea aflata la 200 de km in larg.
-Nu mi-ai zis pana astazi.
-Nu era important,ideea este ca de acolo stiu,si locul nu este foarte departe draga.Stiu ca ai da orice sa inoti langa o balena albastra,mai ales ca sunt in perioada in care emit lumina.
-Bine,m-ai convins.Acum putem sa o ascultam pe mama ta?"
Andras zambi triumfator.


Familiile isi continuara discutiile in camera de zi,Kris se refugie spre camera robotilor,iar gemenii fugira rapid spre plaja,imbracati amandoi in costum de inot.Nicene rasarise in toata splendoarea,aflandu-se acum mai aproape ca niciodata de Merkana,luminand nisipul alb,usor fosforescent si oceanul framantat.Se aruncara cu gratie in apa si inotara sincron vreme de doi kilometri in larg,asteptand ca balenele sa se intersecteze cu traiectoria lor.Azura zari una in departare,iesind sa ia ceva aer si se afunda in apa,apoi porni cu o viteza incredibila spre ea,incat Andras abia o mai putea urma.
Se intalnira la 10 metri sub apa,privind la uriasa silueta a balenei,care inota cu miscari masive in apropierea lor.Andras ii zambi,scotand cateva bule de aer si facandu-i semn ca se ridica sa ia putin aer,iar Azura incepu sa respire apa,folosindu-se de mostenirea ei amfibiana.Se apropie incet de balena si incepu sa ii simta undele,apoi ii auzi cantecul,un cantec pe care doar ea il putea auzi,gratie genelor ei neobisnuite.O atinse pe pielea alba a burtii si aceasta se lumina treptat,capatand fosforescenta si luminand costumul alb al Azurei.Balena incepu sa inoate sincron cu fata,ea deasupra ei,cu o mana sustinuta pe spatele ei.In urma il zari pe Andras,care se scufundase din nou,si care o urma vreme de un kilometru,mai iesind din cand in cand la suprafata sa respire.Balena isi urma cursul,dupa ce Azura isi lua la revedere,apoi iesi la suprafata,cu apa siroindu-i pe fata,iar geamanul se apropie cu miscari repezi.Gratie costumului,cei doi nu simteau ca temperatura apei sa racise putin.
-Cum ti s-a parut?rasufla el.
-A fost minunat Andras,ma bucur ca am venit.
-Stiam eu ca am dreptate sa te aduc...
-Stiai tu multe....
Cei doi se lasara pe spate si facura pluta,privind la bolta instelata,inspirand aerul oceanului.Azura se gandi la noaptea in care statuse singura in acest fel,cu gandul la sufletul flacara;ar fi vrut sa il intrebe pe Andras ce parere are,dar se temea ca va avea parte de ironii pentru urmatoarea suta de ani.
-O sa-mi lipseasca mereu oceanul,dupa ce voi pleca de acasa,intrerupse linistea Andras.
-Voiam sa te intreb cand ai luat decizia,pentru ca se pare ca unele persoane au aflat inaintea mea,ii reprosa ea,cu gandul la sora lui Orin.
-Geloasa?rase el.Draga mea,eu aveam de multa vreme acest gand,dar nu ma hotarasem inca sa il dezvalui;oricum tu stii ca acolo e locul meu,la Uniune.In plus,nu am vrut sa te distrag acum de la ceea ce faci,spunandu-ti ca drumurile noastre se vor desparti curand.
-Sunt destul de mare ca sa fac fata socului,ii zise ea putin ironic.
-Da,da,am uitat,esti mare si tare tu,nimic nu te poate dobora,rase el.
Azura il rasturna din pozitia confortabila in care se afla.
-Ai grija ce vorbesti,domnule...
El o prinse de brate si o apropie de ea,simtind apa cum le cuprinde umerii,o forta sa stea pe loc si sa il priveasca.
-O sa-mi fie dor de tine,draga surioara...
-O sa ma abtin de la alte comentarii..
-Nu ai recunoaste niciodata ca ai nevoie de mine in vreun fel,asa este?ii zise el ceva mai serios,privind-o cu ochii lui intunecati.
Azura simti o unda ciudata,discutia nu mergea chiar in directia pe care si-o dorea ea,asa ca schimba subiectul.
-Ar trebui sa mergem spre casa Andras,s-a facut tarziu.
Acesta ii dadu drumul si fata se lungi in apa,inotand cu viteza,iar el o urma fara sa mai zica nimic.
Noaptea lua in stapanire orasul alb.Inotatorii se apropiara de casa cu pasi ceva mai obositi.
-O sa ma duc sa ma schimb si apoi cred ca mergem si noi acasa.Crezi ca or fi terminat discutiile?
-Nu prea cred,rase Andras.Mama in nici un caz.
Dupa zece minute ii gasira pe toti in camera de zi,cu exceptia lui Kris,care se facuse nevazut.
-Fratele tau s-a plictisit si a tulit-o acasa,ii intampina Arissa.
-Tipic pentru el,rase Azura.Tata,tu mai stai sau mergem acasa?Ca mama nu cred ca se mai da dusa..
-Ea mai ramane sa incheie povestile,dar noi doi putem merge draga mea.
-Ne vedem maine Azura,ii strecura Andras o soapta la ureche.
Ii privi parul carliontat pana la umeri,inca umed,si ochii ghidusi.
Enuk ii sopti cateva cuvinte Arissei si o saruta usor pe obraz,apoi isi lua la revedere de la ceilalti.Se intalni cu fata lui pe coridor.
-Mi-au facut capul calendar Azura,rase el.Bine ca am scapat cu viata in aceasta seara.
Fata pufni.
-Conduci tu in seara asta?
-Dar cum sa nu,zambi ea si il lua de brat.Hai acasa tata,esti cam batran si discutiile astea te epuizeaza.
-La ce debit verbal au ele,am rezistat eroic.Tu insa ai fost mai smechera si ai fugit cu Andras in lume.
-Am fost sa admiram balenele albastre,tata si am inotat strasnic.
-Dar cat de frumos,ma bucur ca faci multa miscare,mustaci el.
Nava se indeparta rapid de resedinta familiei Edolhaz.
-Mama cu ce se intoarce?
-Mai bine intreba-te"Se mai intoarce saptamana asta?"pufni Enuk.O sa o aduca ei mai tarziu.
De cum ajunse acasa,fata se duse sa se schimbe in rochia ei lunga si isi lua peste halatul de matase apoi se apropie cu pasi felini de biblioteca.Il gasi pe tatal ei ca de obicei in fotoliu,iar focul din semineu era aprins.Nu ca ar fi avut nevoie de caldura,dar pentru efectul artistic.
-Ai aprins focul tata,ce frumos...Stii cat de mult imi place.
Enuk isi privi fiica pe deasupra manuscrisului,apoi o indemna sa se aseze in fotoliul de langa.
-Cum te simti cand sti ca mai ai o saptamana pana la Initiere?
-Sa sti ca ciudat de linistita,nu-mi mai fac nicio problema.
-Ma bucur sa aud asta,cum merg antrenamentele?
-Azi am invatat sa imi activez scutul,exclama ea victorios.
-Foarte bine draga,totul merge asa cum ar trebui.Nu-ti face griji,o sa te descurci de minune.
-Dar de ce esti asa de sigur,tata?
-Pentru ca esti fata mea.
-Si cum e tatal,asa si fiica,ha?zambi ea si se apropie de fotoliul lui.
Enuk o lua in brate si ea i se juca in parul cenusiu.
-Ce mult te-ai maturizat draga mea fetita.In curand ma voi desparti de tine si nu prea imi place ideea,nu stiu cum sa-ti spun.
-O sa fiu mereu in capul tau,nici sa vrei nu scapi de mine.
-Nici nu-mi doresc sa scap vreodata,zambi el,ca de obicei intimidat de prezenta ei diafana.
-Cine crezi tu ca este fiinta mea favorita din tot universul?ii spuse ea privindu-l in ochi.
El ii mangaie parul.
-Nu stiu draga,sa fie Andras?
Azura il privi mustrator,constatand ca tatal se juca nitel cu aceasta idee.
-Tata!
-Bine bine,stiu ca eu sunt...
-Asa!zise ea hotarat si isi relua locul,cu capul pe umarul lui.
El incepu sa rada usor.
-Dar tu stii cine este persoana favorita pentru mine in acest moment?
-Banuiesc ca eu,mormai ea cu nasul in haina lui.
-Ce imi place ca noi ne intelegem mereu.
-Probabil ca tu esti singurul barbat pe care il inteleg si care ma intelege,tata.Cu restul sunt doar in conflict.
De data asta,Enuk rase cu pofta.
-Asta e doar o aparenta draga,in curand o sa te intelegi cu ei de minune.Din cauza faptului ca ai crescut intr-un mediu masculinizat,ai imprumutat multe trasaturi de ale noastre,de ale barbatilor,iar asta ii cam intimideaza pe ei.Se asteapta sa fii mereu suava ca o orhidee,gingasa si dulce,si sa fii indatoritoare si draguta cu ei,atunci cand mai gresesc.
-Daca imi gresesc,cu mine au incurcat-o,mustaci ea.
-Da,de asta se feresc ca de foc sa te supere,uite de pilda bietul Andras.E tot ca un cocos pe langa tine,in rolul de frate protector,straduindu-se sa iti faca pe plac.
-Andras nu imi face pe plac...
-Ba,si inca cum...Nu cred ca suporta ideea sa te dezamageasca,rase el.Dar tu scumpo,ai o inima asa puternica,nu prea se lasa induiosata de nimic.Ma mir cum Mark,o alta victima de a ta,a ramas cu toate penele pe el si nu l-ai jumulit.
-Mark s-a purtat mereu asa cum se cuvenea,se pronunta Azura.
-Da,de asta nu ai putut sa ii gasesti vreun cusur si a scapat cu viata din mainile tale.Dar tare imi este mila de urmatorul,pufni tatal.
-Asa de fioroasa sunt,tata?rase ea.
-Eu am o privire obiectiva albastreao,si ii vad cum se straduie sa-ti intri in gratii,iar tu ii tii la respect pe toti.Ma tem ca si daca te vei duce la Comandament,ii vei distrage pe bietii barbati de la antrenamente si o sa dea rateuri pe acolo.
-Acolo mai sunt si fiinte serioase tata,sper...
-Foarte serioase draga.Numai barbati seriosi,tot unul si unul,rase el.
-Asa erai si tu la varsta lor?
-Eram destul de serios,dar daca ma prindeai in zilele mele bune nu faceau decat sa rada toti,o tineam in glume,bancuri si sicane.In primul meu an petrecut la Comandament am avut mult de munca dar m-am si distrat copios,cei mai interesanti ani pentru mine draga,mai ales ca eram mai necopt.Dupa aceea m-am maturizat si eu au aparut alte probleme si responsabilitati.
-Dar de glume tot te mai tii,tata...
-Fac parte din structura mea,si apoi ce crezi,ca tatal tau este chiar asa de batran?
-Tu,batran?facu ea ochii mari.Nicidecum,esti in floarea varstei,si acum mai faci ravagii printre doamne.
-Arissa ma intrece in acest domeniu,trebuie sa recunosc si am avut mult de furca cu pretendentii ei,atunci cand ne-am intalnit,roiau in jurul ei cum roiesc acum in jurul tau,mai ales ca este si mai dulce ca fire.
-Aha,acum am inteles cu cine seman eu.Tata,si bunica era la fel?
-Era si inca este,femeile astea de pe Sirius au ceva al lor care te da peste cap,suflarea masculina nu are scapare sau alternative,rase el.
-Iar tu o stii cel mai bine,tata...
-Da,si inca cum!Am pazit-o pe ea,acum te pazesc pe tine de intrusi.Noroc ca am un aliat puternic in persoana lui Andras,glumi el.
-Andras mai bine sta cuminte la locul lui,ca de nu il incing,se prefacu ea ofensata.
-Pai sta la locul lui,locul lui este in proximitatea ta si nu vrea sa il paraseasca,sa il cedeze altuia,rase el.
-Ma descurc tata,nu am nevoie de paznici...Mai bine pune un android pe langa mine,ca pe Andras imi vine sa il bat de zece ori pe zi...
-Iubire frateasca draga mea...
-Tata!
Pe fereastra se vedea Nicene stralucind.
Enuk ii desprinse bratele din jurul gatului si dadu drumul la muzica,apoi ii intinse mana fiicei lui.Fata se ridica amuzata din fotoliu si isi puse mana in cea a tatalui,apoi se sprijini cu cealalta de umarul lui,si isi apropie fata de pieptul patern.Muzica linistitoare se raspandi cu note suave prin toata casa si parfumul de flori incepu sa intre pe fereastra.Azura ii zambi si Enuk o privi cu nesfarsita dragoste.Mare cat universul si dincolo de el. Ii prinse in par un trandafir albastru superb,care se armoniza cu ochii ei si o saruta pe frunte.Muzica umpluse incaperea pe deplin,antrenand tatal si fiica intr-un dans nocturn.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu