CAPITOLUL 25-Viziunea

Dupa-masa ii surprinse in jurul mesei.Tao si Tanir mancau cu gesturi masurate,concentrati la farfuria din fata lor.Azura schimba cate o privire cu Mark,fara sa observe ca Preoteasa o cerceta atent.Reusise de dimineata sa isi scoata inelul de pe deget,iar cand lua cupa sa bea,Tanir observa lipsa lui si o umbra i se asternu pe fata.Nu zise nimic,dar paru ca isi pierde brusc pofta de mancare.
-Esti bine,draga mea?o intreba Enuk.
-Da tata,de ce nu as fi?murmura ea.
-Ma gandesc ca esti cam bulversata dupa ziua de ieri.
-Sunt, si pe deasupra m-am si pricopsit cu o durere de cap.
-Enuk,sotia mea doreste ca Azura sa mearga pana la marea Piramida.A fost aleasa de Zeita deci trebuie sa afle anumite lucruri.Stii tu,traditia...
-Desigur,zise Enuk,dar nu am cu cine sa o trimit si singura nu este permis inca.
-O insotesc eu,sari Tanir.
Mark facu un gest de nerabdare.
-Atunci e foarte bine,de altfel mama ta a insistat sa o duci tu acolo,zise Tao cu ochii spre sotia lui.
Aceasta se ridica cu Namana de la masa si amandoua facura o plecaciune,pentru a se scuza de plecarea precipitata.Tao incuviinta din cap.
-Mark,vii cu mine la minele din orasul vecin?Vreau sa stau de vorba cu administratorul de acolo,zise Enuk.
-Desigur,chiar vreau sa vad daca ne putem intelege cu el.
-O sa te las pe tine sa faci introducerile.Tatal tau m-a rugat in mod expres sa te invat tainele diplomatiei,surase Enuk.
Mark ii intoarse zambetul,apoi o atinse pe Azura pe brat si ii sopti cateva cuvinte la ureche.Ea zambi si facu ochii mari.Tanir se scuza brusc si parasi masa.



Azura se indrepta spre hangarul din spatele casei unde se afla un mic parculet cu banci.Se aseza si privi cladirile din departare.Ii mai rasuna si acum zgomotul tobelor in cap,simtea parfumul de pe pielea barbatilor si ameteala indusa de bautura albastruie.Isi trecu mana peste frunte intrebandu-se oare de ce trebuia sa se duca la Piramida.Auzi poteca pietruita scrasnind si se intoarse usor.Il vazu pe Tanir cum vine spre ea,maiestuos,imbracat intr-un costum negru,inchis pana la gat.Ii revenira amintiri in cap.Simti cum o cuprinde furia,dar se stapani pentru a nu parea nepoliticoasa.
-Buna dimineata,Azura.
-Buna dimineata,ii zise ea scurt.
Tanir se aseza pe banca langa ea si ii privi gatul,amintindu-si de scena de noaptea trecuta.
-Mama m-a rugat sa te duc diseara la Piramida,asa ca ii fac pe plac.Observ ca ma ignori si stiu ca vina imi apartine.
Azura se uita direct in ochii lui.
-Vreau sa-ti spun ca imi pare rau pentru cum m-am comportat dar in acelasi timp...ca nu-mi pare rau ca te-am sarutat.
Fata facu un gest de nerabdare si intoarse capul.Tanir ii prinse mana,uitandu-se la degetul ce era acum vaduvit de inel.
-Vei pleca curand,deci nu mai este nevoie sa ma suporti multa vreme.
-Da,voi pleca curand si chiar imi va placea sa nu-ti mai vad chipul o lunga perioada de timp.
Tanir se intuneca la fata iar licarirea de noaptea trecuta ii aparu iar in ochi.
-De ce fugi?De ce nu poti sa accepti ca si tu ai simtit ceva?
-Nu am simtit absolut nimic,toate senzatiile erau din cauza bauturii pe care mi-a dat-o mama ta si din cauza simulacrului vostru salbatic!ridica ea tonul si isi smulse mana enervata.
Tanir i-o lua din nou si se repezi asupra ei,ii insfaca gatul cu mana libera ca si atunci dupa festivitate si o mangaie.Ochii lui ardeau pe masura ce ii auzea respiratia.Se lipi de ea si ii simti parfumul.Azura inchise ochii fara sa vrea,savurand gestul lui si ii atinse mana care ii inconjura gatul,fara sa se mai lupte.Nu mai zisera nimic si ramasera cateva minute nemiscati.Parul lui Tanir ii mangaia fata cu onduleuri intunecate,dulci.Se dezlipi de ea si se uita cu ochii plini de speranta la chipul ei.Inima ii batea puternic.
-Stiam eu,sopti el.Stiam eu ca simti ceva!
Azura se retrase tulburata in cealalta parte a bancii.Tanir avea o privire incantata de-a dreptul.
-Nu se intampla nimic!Nimic,m-ai auzit?ii spuse ea pe un ton scazut,temandu-se parca sa nu o auda si altcineva.
-Poti sa rostesti vorbele,dar chipul tau spune altceva.Nu ma mai poti induce in eroare, Azura.Hai mai bine sa descoperim ce ar putea fi cata vreme mai stai la noi.
-Nu este nimic de descoperit ,Tanir.O sa mai stam impreuna cata vreme mai avem de facut anumite lucruri,dupa care eu ma intorc acasa cu tata si Mark.
Tanir se intuneca din nou.
-Prea bine.Atunci ar trebui sa te pregatesti,mergem pana in orasul vecin,ii zise el intepat si se ridica de pe banca,aranjandu-si centura aurie.
-Ce sa facem in Zaracossa?
-Merg sa cumpar niste tamaie si alte substante de care are mama nevoie pentru ceremonia de diseara.De obicei sora mea se ocupa de asta,dar cum eu am timp liber astazi, m-am oferit.
-Bine,atunci ne intalnim in zece minute.
-Te astept in fata,ii spuse el si pleca cu pas apasat.
Azura ii privi statura inalta si buclele intunecate ce i se zbateau pe spatele puternic.Se simtea slaba in preajma lui si ura asta.Se decise ca pana la plecare sa-si pastreze capul pe umeri si sa nu-i mai permita sa intre in spatiul ei vital."La ce bun atata pregatire,daca nu reusesc sa imi controlez emotiile"gandi ea.


Orasul minier Zaracossa isi etala cladirile in forma de fagure,metalizate.Pe dealurile lui,se puteau vedea plantatiile de cactusi,din care se obtinea bautura locala.Azura cobori incantata din mica nava.Ii placea ca aici cladirile erau mai inalte,tinzand catre cer.Tanir porni pe stradutele pietruite si ea il urma.Desi parea liniste,de cum cotira se pomenira intr-o piata imensa,plina de tarabe dintr-un capat in celalalt.Zgomotul i se paru asurzitor,negustorii tipau si isi indemnau clientela sa le admire marfurile.Barbatii,imbracati cu robe lungi si purtand turbane albe pe cap se agitau de zor in corturile improvizate.Zgomote de tobe si alte instrumente stridente umpleau vazduhul.Tanir isi facu loc cu umerii lui lati prin multimea pestrita,iar fata il urma cu incantare.Tot locul era o forfota,din navele de mici dimensiuni ieseau si intrau fara intrerupere o gramada de fiinte,unii carand produsele proaspat achizitionate,altii dimpotriva,scotand din nave marfurile lor si expunandu-le galagios.
Azura se opri in fata unei tarabe care avea o multime de robe din matase,de toate culorile posibile.Negustorul se grabi de indata sa o salute.
-Incantatoare fiinta,ce anume ti-ar placea?Am o roba care sigur te va incanta,are culoarea ochilor tai!
Barbatul cu turban si fata arsa de soare se grabi sa scoata ceva dintr-o cutie metalica,si trase cu grija o roba lunga din matase fina,ornata cu cristale la umeri,piept si maneci.Azura fu acaparata.
-Doresti sa o incerci,frumoasa doamna?
-Nu sunt sigura ca am unde sa o port.
Tanir o inghionti usor.
-Hai,incearc-o.
Fata lua rochia si se duse in cort,spre locul indicat de negustor.Pana ea incerca roba,el nu pierdu vremea si incepu sa ii arate lui Tanir niste turbane colorate.Azura iesi,lasand in jos gluga care era atasata de roba,transparenta si tesuta maiestrit.
-Se pare ca pentru tine a fost facuta doamna,se extazie negustorul.
Tanir se opri din ceea ce facea si facu un semn spre negustor.Azura isi scoase din geanta de piele ce o purta cateva darre de aur si i le intinse barbatului ars de soare,dar Tanir se interpuse intre ei.
-Azura,permite-mi...Vreau sa ti-o fac cadou.
-Te simti generos astazi?rase ea.Va trebui sa ma lasi si pe mine sa iti cumpar ceva,altfel nu facem targul.
El incuviinta apoi il plati pe negustor,care nu se mai oprea din laudat asemanarea ochilor fetei cu tesatura albastra.Fata se duse sa se schimbe,apoi se intoarse carand intr-o legatura proaspatul cadou.
-Sa va fie toate zilele luminoase doamna,asa cum este si aceasta zi.De acum si toata eternitatea.
Azura ii zambi si se inclina.
Mersera mai departe prin piata aglomerata si vizitara mai multe tarabe ce prezentau bijuterii.Tanir se uita insa dupa arme vechi,pentru ca era mult prea obisnuit cu bijuteriile de cristal,dar Azura nu-si mai putea lua ochii de la ele,nu stia la care sa se mai uite.Pe cand admira o bratara din ametist,simti ca cineva o trage de maneca.Se intoarse si vazu o femeie cu un singur ochi,cu fata brazdata de riduri si imbracata in valuri lungi.Degetele ei erau pline de inele.Azura o privi mirata.
-Doua darre si iti citesc viitorul.
-Nu sunt prea sigura ca vreau sa imi cunosc viitorul,zambi ea.
-Dar ce spui de Perechea ta?Daca ti-as arata cine este el?
-Nu cred in acest mit,dar ar fi interesant.
-Urmeaza-ma,ii spuse femeia privind-o cu singurul ei ochi bulbucat.
Azura o urma in cortul improvizat,si se trezi in intuneric.Vazu mai multe sfere din cristal care luminau discret,lazi greoaie asezate unele peste altele,o masa acoperita cu un material intunecat si doua scaune.Femeia se aseza pe unul dintre ele si i-l indica pe celalalt,astfel incat sa poate fi fata in fata.Azura desfacu geanta dar ea o intrerupse.
-Plata la sfarsit,dupa ce iti transmit viziunea,ii zise ea.
Femeia descoperi un obiect aflat pe masa si Azura isi feri ochii,atat de mare era stralucirea.Un cristal superb,perfect sferic se afla in centru si raspandea o lumina galbuie.
-Acum trebuie sa-mi dai mainile si sa inchizi ochii,in timp ce eu ma conectez la Cronica Stramosilor,ii spuse femeia privind-o atent cu ochiul ei negru.
-Ce ar trebui sa simt?
-Daca totul merge bine,o sa vad ceva si apoi o sa-ti transmit sub forma de imagini.Acum inchide ochii si deschide-ti mintea.Nu trebuie sa crezi in vreun Ales,e suficienta intentia de deschidere.
-Prea bine,spuse Azura.
Femeia isi petrecu mainile peste masa si le cuprinse pe ale fetei in ale ei,apoi le lipi de cristal.Inchise ochii si se concentra cateva minute,apoi murmura cateva cuvinte intr-o limba necunoscuta.Azura statea cu ochii inchisi,simtindu-se caraghioasa si intrebandu-se daca va vedea ceva semnificativ sau era totul doar o poveste.La inceput nu zari nimic pe ecranul negru din fata ochilor ei,dar pe masura ce femeia murmura,ecranul incepea sa se coloreze.Mai intai vazu negru,apoi violet,apoi o nuanta inchisa de albastru care incepea sa se deschida.Si in mintea ei se derulara cateva scene cu repeziciune.Se vazu la ea acasa,in Sala Oglinzilor,dansand un vals la un mare bal.Vedea ca e tinuta de cineva in brate si purtata pe ritmul muzicii,dar nu putu vedea decat o parte din uniforma albastra a insotitorului ei.Apoi scena se schimba,se vazu in parcul unchiului Kamos,privind la copacii de camoe si o silueta se indrepta spre ea.Ea,cea de acolo intoarse capul ca sa vada cine era,dar nu i se revela fata barbatului,ci doar o bucata dintr-o uniforma de asemenea albastra,iar la piept ii stralucea o stea aurie.Simti o usoara ameteala si voi sa intrerupa contactul,dar femeia o stranse mai tare de maini,fortand-o sa stea.Pupilele Azurei se miscau agitate,pe masura ce o alta scena i se prezenta.Se vazu intr-un amfiteatru imens,cu sute de fiinte si in fata vazu un barbat carunt ce prezida,iar alaturi de el se mai aflau alti cinci,imbracati in uniforme albastre.Ea tocmai isi luase locul in primire cand simti o privire asupra ei,se uita spre posesorul ei dar acesta avea fata ascunsa sub un halou.Tot ce putu vedea era o steluta aurie.Apoi se vazu intr-o cuva transparenta,goala si stand in bratele unui barbat de asemeni gol.Scena se apropia de ea si se incetini,se concentra mai tare asupra ei ca sa vada trasaturile barbatului,dar nu vazu decat niste bucle intunecate rasfirate pe umar.Cuva stralucea in culori minunate,se simtea atat de iubita,ea cea din viitor.Scutura din cap si imaginea se stinse.
In secunda urmatoare deschise ochii si o vazu pe femeie privind-o atent.
-Am vazut un intreg film,ii spuse ea surprinsa.Nu ma asteptam sa vad ceva,si mai ales nu imagini de acasa.Tu chiar poti vedea viitorul,nu-i asa?
Ea ii zambi.
-Te va costa o darra.
-Mi se pare ca ai zis doua.
-Doua erau daca ii puteai vedea si chipul,ori asta nu s-a intamplat.
Azura ii intinse o moneda aurie.
-De ce crezi ca mi se ascunde chipul lui?Oare nu e din cauza ca el de fapt nu este real?
-Este la fel de real ca mine si ca tine,dar nu este inca momentul sa il intalnesti.Este un val peste el de care nu pot trece si asta se poate intampla dintr-un singur motiv.
Azura inclina o spranceana.
-Si care ar fi motivul?
-Ceva ma blocheaza si acel ceva nu poate fi decat el,acel barbat.Nu se doreste ca eu sa-ti transmit imagini cu al sau chip.Poate din cauza ca nu esti pregatita sau pentru ca sunt alte interese la mijloc.
Fata o privi uimita.
-Nu mai inteleg nimic.Ce interese?
-Asta nu pot sti.Dar cineva a blocat imaginea lui din viitor.Daca vei dori sa il vezi,vei putea cu ceva exercitiu.Eu insa nu pot.
-Am avut anumite vise cu un barbat,murmura Azura.
-Si cum arata?
-Niciodata nu-mi amintesc clar chipul lui,doar ochii.Are o culoare foarte rara de ochi,un fel de negru-cenusiu,care bate spre albastrui.Nu o pot descrie exact,dar stiu ca este ceva special cu el.
-Sigur ca este special,el este Alesul.Fii atenta la semne de acum inainte.
-Ce semne?
-Pe masura ce El se va apropia,visele tale se vor inteti si vor fi mai clare,vei avea si viziuni poate care sa te pregateasca.Insa nimic nu te poate pregati cu adevarat pentru intalnirea cu el,zambi ea.
-Chiar asa un impact de mare va avea?
-Este cel mai important lucru care exista,dragostea perechii.Fireste,caile universului sunt tare ciudate.S-ar putea sa il recunosti din prima,s-ar putea sa fii orbita de alte lucruri,el sa fie in fata ta si sa nu il percepi.
-Se poate intampla asta?
-S-a intamplat de multe ori.Daca in acel moment al vietii tale vei fi prinsa in alte imprejurari,vei putea sa treci pe langa el si sa il intalnesti mai tarziu,cand vei fi pregatita.Scenele pe care le-ai vazut sunt doar cateva posibilitati care ti se ofera,ca tu sa il recunosti.Daca asta nu se intampla,intalnirea se amana.Dar se prea poate sa te recunoasca el si atunci te va trezi si pe tine in cele din urma.Sau poate fi invers.Orice este posibil.
Azura zambi.
-Multumesc de sfaturi,a fost o experienta interesanta.
-Sa fie bine primit.O zi luminoasa,de acum si toata eternitatea,se inclina femeia.
Azura repeta gestul si se grabi sa iasa din cort.Lumina soarelui o buimaci,incepu sa clipeasca des.Se indrepta spre o zona unde se vindeau arme vechi si il cauta cu privirea pe Tanir.Il vazu admirand o sabie lunga,incrustata.Nu l-ar fi putut trece cu vederea,era destul de inalt.
-Aici erai...Unde ai disparut?Te-am cautat,dar degeaba.Am cumparat si tamaia,totul era pregatit dar nu aveam de unde sa te iau.
-Am fost atrasa intr-un cort de o femeie cu un singur ochi,care pretindea ca are darul clarviziunii.
-Aaaa,te-ai intalnit cu o Nemara.Pai sa sti ca ei au intr-adevar acest dar,nu au nevoie de aparate speciale ca sa vada viitorul si in general prezicerile lor sunt destul de exacte.
-Mi-a trimis in minte imagini cu Alesul,dar nu i-am putut nicicum vedea chipul.
-Val peste viitor,hmmm...murmura el.
-Stii cam multe chestii dubioase tu,rase fata.
-Ai uitat ca mama mea este Marea Preoteasa?
-Nu,nu am uitat.Oricum,viitorul e in continua schimbare,niciodata nu se stie ce se va intampla.Cat despre perechea mea,se poate sa il intalnesc,sau poate nu.Poate exista,sau poate nu...
Tanir mustaci.
-Tot incredula?
-Povestea asta mi se pare prea convenabila,zise ea admirand teaca unei sabii aurii.
-Convenabila?De ce,nu esti sigura ca poate exista atata fericire alaturi de cineva?
-Eu sunt atat de fericita acum cu ce am,incat nu cred ca se poate mai mult de atat.
-Ai fi surprinsa...Creatorul e infinit,fericirea e infinita si la fel sunt si caile pentru a ajunge la ea.
-Daca tu zici...
-Lasa asta,spune-mi mai bine cum era imbracat barbatul,poate ne dam seama cine este.
-Avea uniforma albastra ca cei din Comandament si o stelura aurie prinsa in dreptul inimii.
-Atunci e clar ca este pe acolo prin conducere...Membru al Comandamentului.
-Ai idee cati membrii are?
-Cateva sute...
-Exact,zambi Azura.Poate fi oricine.
-Ei,sunt sigur ca ii vei simti bataile inimii de la distanta si atunci...
-Lasa povestile Tanir.Zi mai bine care sabie iti place mai mult.
-Asta,e foarte subtire si eleganta.
-Perfect,o luam,zise ea si il plati pe negustor.
-Ce faci?se scandaliza Tanir.
-Iti intorc favorul.Sa ai si tu o amintire de la mine.
-Sa inteleg ca nu mai esti asa de suparata pe mine?zambi el.
-Nu-ti forta norocul,ii atrase ea atentia cu degetul.Ma supun doar traditiilor care spun ca atunci cand primesti un dar,trebuie sa faci un dar la randul tau.
-Aha,deci nu are nici o legatura cu faptul ca tu ai avea o slabiciune pentru mine...
-Daca mai speculezi mult,am sa incerc sabia aceea pe pielea ta,il ameninta ea.
-Deci vrei sa ma ucizi dupa ce eu ti-am salvat viata.Inteleg,o ironiza el.
-Da,stiu ca sunt datoare vanduta fata de tine,dar o sa ma achit intr-o buna zi,se stramba ea.
-Daca tot vrei sa te achiti,ma poti onora cu o vizita pe Enike in viitorul apropiat.Nu mi-ar placea sa pleci si sa mai vii peste o suta de ani merkanieni.
-Asta e dorinta ta?
-Da,dorinta mea cea mai apriga,zambi el.
-Atunci o sa vad ce pot face,desigur asta dupa Initiere,cand voi avea mai mult timp liber.
-Desigur doamna,cum poruncesti.
Fata isi ingusta ochii.Tanir zambea subtire,iar parul lui negru scanteia in bataia soarelui.


Umbrele se lungeau pe Enike,orasul incepea sa isi piarda conturul,prada crepusculului.In casa lui Tao se auzea muzica in surdina,care izvora parca de peste tot.Bagata in cada pana la gat,Azura se rasfata cu aromele din betigasele lungi,inspirand delicat.Pielea ii stralucea sub picaturile apei albastrui.O ora mai tarziu,se ducea spre locul comun,in care se strangea familia lui Tao dupa-masa.Dadu la o parte perdelele facute din margele si la zgomotul lor,cei doi barbati se intoarsera.
-Buna tata,buna Tao...
-Draga mea,te-ai intors..Cum ti s-a parut in Zaracossa?
-A fost minunat,multa lume interesanta,multe marfuri..Mi-ar fi luat trei zile sa le vad pe toate.
Enuk zambi.
-Draga,te asteapta Tanir sa mergi la Piramida.E in parcul din spate.M-a rugat sa iti transmit.
-Ah,bine tata.Mark unde e?
-Mark s-a dus la templu,e plecat de ceva timp,cred ca si ceremonia s-a incheiat.Probabil eu cu prietenii lui Tanir la sala de arme,l-am auzit vorbind despre asta.
-Bine,voi vorbi cu el mai tarziu.Acum trebuie sa onorez invitatia Marii Preotese.
Tao o privi scrutator.
-Sa va intoarceti inainte de ivitul stelelor.Sunt animale periculoase in desert.
-Desigur,zise Azura cu o umbra de vinovatie pe fata.
In minte in aparu noaptea in care o atacase uriasul lup de desert.Se grabi spre parculetul din spatele casei si il vazu pe Tanir executand miscari in aer cu noua sabie aurie.
-Te antrenezi?arunca ea.
El ii admira luciul,pe masura ce sfasia aerul cu miscari lente.
-E superba.Se prea poate ca de cate ori ma antrenez cu ea,sa-mi amintesc de tine.
-Ce glumet esti.Eu zic ca ar trebui sa mergem.
-A,da sa mergem.Vrei sa luam nava pana acolo si sa ne intoarcem pe Inogori?
-Oh da,chiar imi este dor de al meu.
Azura se aseza in fata,pe scaunul copilotului.Barbatul manevra cele cateva butoane si ele incepura sa licareasca,apoi insfaca maneta.Nava se ridica cu gratie in aer si incepu sa zboare spre dunele rosii de nisip.



Piramida se inalta la fel de maiestuoasa cum si-o amintea.Lumina ei era la fel de misterioasa.Azura se gandi ca oricat ar fi stat pe Enike nu ar fi reusit sa risipeasca aerul enigmatic ce o invaluia.Si ii placea asta.
Intrara iar in imensa fabrica unde forfota era in toi.Robotii lucrau fara incetare.Coborara la urmatorul nivel si se indreptara spre doua coridoare.Tanir o lua spre cel din dreapta,urmat de fata.
-Nu stiam ca exista un sistem de tuneluri in aceasta piramida,ii zise ea surprinsa.
-Ce vezi tu la suprafata,fabrica,e doar varful icebergului.Marea Piramida ascunde multe lucruri,sopti el misterios.
-Am putea zice ca fabrica este doar un mod bun de a camufla ceea ce se afla sub ea?
-Te prinzi repede,zambi el.
Dupa vreo zece minute de mers tunelul se sfarsea brusc in fata unei usi mari,metalizate.Tanir manevra manerul si o deschise.Se pomenira intr-o anticamera,luminata slab de cateva sfere aurii.Azura scoase un sunet de exclamatie cand privi peretii.
-Iti place?
-Este totul realizat asa de minutios,zise ea si se apropie mai mult de perete,mangaind cu mana desenele executate pe suprafata lui.De sus si pana jos,peretii erau brazdati cu astfel de desene,simboluri si imagini pe care ea nu le intelegea.
-Aici vezi inscrisa o mica parte din istoria civilizatiei Mooa.
Tanir atinse una dintre imagini si aceasta deveni fosforescenta sub degetele lui.Infatisa un fiinta acoperita cu solzi,foarte inalta comparativ cu altele din jur si care conducea un car de lupta.
-Ceea ce vezi este un crampei din razboiul ce a avut loc acum 500 de ani intre poporul Mooa de atunci si invadatorii din Draco.
-Voi ati castigat,evident...
-Da,dupa lupte aprige.Foarte multi au venit sa ne ia cristalul,dar ei au fost cei mai determinati.Nu stiau insa ca armele noastre din cristal sunt superioare,comparativ cu ale lor.Daca nu era asta,probabil ca am fi fost demult invadati iar acum se mai vorbea de cristale doar prin mituri.
-Am observat ca tatal tau este foarte aspru cand vine vorba de exportul cristalelor si nu permite cooptarea de prea multe terenuri.Acum inteleg de ce.Cristalul e bogatia voastra cea mai de pret,mostenirea voastra,si nu doriti sa o vindeti celor din afara.E de inteles.
-Pe masura ce stai mai mult cu noi,incepi sa semeni mai mult cu o Mooa,zambi el.Mama te asteapta.
-Unde trebuie sa merg?
-Urmeaza coridorul si acolo vei gasi o alta usa.Te asteapta in sala-templu impreuna cu cele patru fete selectate atunci la festival.
-Atunci cred ca ne vedem mai tarziu,surase ea.
Lumina se juca pe fata concentrata a lui Tanir.
-Te gasesc eu.
Fata urma instructiunile si gasi o alta usa metalica,care spre surprinderea ei se deschise foarte usor,parand ca pluteste.Se pomeni intr-o sala uriasa,ce avea coloane si de-a dreapta si de-a stanga,iar in fata se vedea un altar din aur.Fumul de tamaie se inalta pana sus si se raspandea prin parul femeilor care sustineau ceremonia.Azura fu reperata rapid si Namana se indrepta spre ea.
-Bine ai venit,Azura!Acum vom termina si ceremonia,apoi mama vrea sa discute cu tine.
Ea se aseza pe un jilt privind la cele patru femei.Preoteasa facu un semn spre ele si ele se oprira,apoi se aliniara in fata altarului.Namana o lua de mana pe fata si o duse spre ea.
-Bine ai revenit in Marea Piramida,ii zise preoteasa,privind-o cu ochii scrutatori.
-Bine te-am regasit,Mare Preoteasa.
Femeia incepu sa se plimbe prin fata celor patru fete,care stateau cu privirea in jos,neindraznind sa o priveasca direct.
-Cele patru femei pe care le vezi erau menite sa te asiste de-a lungul acestui an,in care tu o slujeai pe Zeita.Dat fiind ca vei parasi curand Enike,este de datoria da sa alegi o reprezentanta,pe cineva care sa te inlocuiasca,astfel incat functiile templului sa nu fie perturbate.
-De unde voi sti care e aleasa?
-Priveste-le cu atentie si vei sti ce e in inima lor.Zeita te-a inzestrat acum cu acest dar.
Azura se plimba cu pasi usori prin fata lor,cercetandu-le.Toate erau imbracate la fel,aveau aceeasi postura si aceeasi expresie pe fata.Ii veni o idee.Se apropie de prima si o privi direct in ochii negri.Ii puse o mana pe frunte si inchise ochii.Marea Preoteasa o privea curioasa,la fel si restul fetelor.
Azura proceda la fel cu toate,fara sa zica un cuvant.Apoi se opri la ultima dintre ele,care era cea mai timida si tinea mereu privirea in pamant.O lua de mana.
-Aceasta este reprezentanta mea.
-Prea bine,ii zise preoteasa.Imi poti spune dupa ce criteriu ai selectat-o?
-Cand am privit in mintea celorlalte am vazut o dorinta sincera in fiecare de a o servi pe Zeita-mama.Toate erau convinse ca vor fi alese.Dar la ea am vazut ceva diferit.Nu se considera ca este vrednica de acest lucru,nu credea ca va fi la inaltimea asteptarilor.
-Darul umilintei,sopti femeia cu parul negru ca noaptea.Ai intuit bine.Este cea mai buna alegere pe care o puteai face.Vino acum,vreau sa vorbim ceva.
Cele patru fete se inclinara,iar Azura parasi incaperea impreuna cu femeia.


Biblioteca din Piramida era imensa si cuprindea zeci de mii de volume,in care toata istoria planetei Enike era scrisa.Preoteasa mergea cu pasi masurati,mangaind cotoarele unor carti vechi,urmata de Azura,care privea totul cu ochi fascinati.
-Se pare ca tatal tau a avut dreptate in privinta ta.
-Ce vrei sa spui,Mare Preoteasa?
-Era sigur ca energiile puternice din aceasta perioada te vor ajuta sa te deschizi si sa mai parcurgi o etapa spre viitoarea ta Initiere.
Azura se opri mirata.
-Tata stia ca voi participa la ceremonie?
-Nu doar ca stia,el a aranjat totul.A vazut ca aveai oarece dificultati in a ajunge in Oceanul Alb si atunci a luat legatura cu mine,ca sa te asist.Totul a fost premeditat,si selectia ta pentru ceremonie si tot ce a urmat dupa aceea.Iar faptul ca Zeita te-a ales arata clar ca tatal tau avea dreptate cand imi vorbea de capacitatile tale.
-Dar...Dar Tanir mi-a spus ca totul este un simulacru,si nimic mai mult!
-Daca ti-a spus asta,a fost pentru a te convinge sa participi la festivitate,ca stia ca altfel nu vei fi de acord.Insa nu uita ca el este un Mooa.Pentru Tanir,tot ce s-a intamplat inainte de ceremonie,in timpul initierii tale si dupa aceea este ceva serios.Daca tu ai fi locuit pe planeta noastra,ai fi fost partenera lui de viata,sotia lui,conform traditiei.
-Adica Tanir,m-a ...ales?
-Da,a fost prima lui ceremonie pentru legarea cuplurilor si el te-a vrut pe tine,desi nici nu te cunostea.Ori asta se potrivea cu ceea ce a ales tatal tau pentru tine,asa ca am fost de acord sa aranjam totul.Acum esti legata de el pentru totdeauna,chiar daca el isi va lua o alta partenera intre timp.De aceea daca il vei vedea ca se comporta ciudat este din cauza ca el isi exercita drepturile ce ii parvin din aceasta legatura.Cu alte cuvinte,gesturile lui sunt justificate.
Azura tresari usor,amintindu-si de vorbele lui Tanir,de atingerile lui,de cadouri si de gelozia ce i-o citea in ochi atunci cand il vedea pe Mark.
-Cum as putea sa ii explic faptul ca eu nu am aceleasi sentimente fata de el?
Preoteasa continua cu glas apasat,cantarind cuvintele.
-Nu este nevoie sa ii explici nimic,nu ai nicio obligatie.Esti una de-a noastra acum,esti una dintre preotese,dar asta nu inseamna ca esti obligata sa ramai pe Enike sau sa faci ceva pentru Tanir.El intelege situatia.Cat despre sentimente,sesisez in tine o mare contradictie.O parte din tine refuza legatura care s-a creat,iar o alta ar vrea sa ii dea curs.
Azura simti ca i se incalzeste fata.
-Este in ordine,stiu ce simti.Noi preotesele avem o conexiune profunda intre noi,ne putem citi in inima una alteia.Si citesc ca tu nutresti ceva pentru fiul meu,dar acel ceva din pacate nu este la fel de puternic ca ce nutreste el.
-...
-Tanir e indragostit de tine.Nu ar trebui sa te mire.Faptul ca tu ai o Legatura cu barbatul blond,Mark, nu il va putea opri deloc.Singura care il poate opri esti tu.Ai insa grija sa nu faci promisiuni pe care nu le poti respecta.Noi tinem foarte mult la cuvantul dat.
Azura inghiti in sec,gandindu-se cum sa faca asta.Nu mai voia sa il respinga acum,mai ales dupa ceea ce aflase.
-Vino,am ceva pentru tine.
Femeia cu parul negru scoase o carte legata in piele,cu cotor aurit.
-Aici ai cele mai importante legi lasate de a noastra Zeita-mama,legi dupa care noi ne conducem existenta.M-am gandit ca ar fi bine pentru tine sa ti le insusesti,ca sa vezi dupa ce principii se ghideaza o femeie sau un barbat Mooa.Pastreaz-o,e o carte foarte veche.
-Dar nu pot...
-Este un cadou.
-Multumesc,Mare Preoteasa.Va fi la loc de cinste in biblioteca mea de acasa.
Ii surprinse pe fata un zambet.
-Indiferent pe unde te vor purta pasii,nu uita acest lucru,fiica a lui Enuk:Iubirea sa te calauzeasca in toate actiunile tale,sa lupti pentru ceea ce crezi si sa fii onesta.Onesta nu doar fata de ceilalti,cat mai ales fata de tine.Sa nu incerci niciodata sa te minti pe tine atunci cand vei simti anumite lucruri,sa nu le alungi,sa nu le negi,sa nu le ascunzi.Datoria ta e sa le simti,sa le traiesti.
-Multumesc de sfat.
-Fii binecuvantata,fiica a Zeitei,ii sopti ea si ii atinse crestetul capului.
Azura iesi incet din biblioteca,plina de emotii."Sa fii onesta cu tine insati".Fraza ii rasuna mereu in cap.
Pe coridor,se ciocni de Tanir.
-Ai terminat,draga preoteasa?
Fata il privi in ochii intunecati cu ceva mai multa atentie.Fata lui Tanir inflorea intr-un zambet pe masura ce o privea.Noaptea ii aducea insa intotdeauna acea sclipire salbatica in ochi.
-Da,am avut o discutie interesanta cu mama ta,si mi-a daruit aceasta carte.
-Legile Zeitei-Mame,hmm...Mergem acasa?
-Da,deja s-a lasat racoarea.
Pasira afara din piramida si privira cerul acum batut cu stele.Tanir isi desprinse ferm capa si o aseza pe umerii fetei.Ea ii multumi cu un zambet,apoi privi in sus.
-E o noapte fermecatoare,nu-i asa?sopti Tanir.
-Intr-adevar...Imi va parea rau sa parasesc Enike.
-Stii bine ca esti binevenita oricand,si apoi sti ce ai promis,mustaci el.

-Te asigur ca nu voi uita.
Barbatul isi fluiera Inogorul si acesta se ivi falnic sub lumina galbuie a celor doi astri.
-Al meu nu stiu unde este,dar nu-mi aude chemarea,se impancienta fata.
-Se prea poate sa fie mai departe ca de obicei si nu te receptioneze.Dar il poti chema si maine seara.Acum hai sa mergem cu al meu.
Tanir se urca vioi pe animalul suplu,apoi ii intinse mana.O urca si pe ea ca pe un fulg si o aseza inaintea lui.Se lipi de ea apoi isi indemna bidiviul sa mearga in galop.Cerul era senin ca lacrima si un vant rece se pornise,rascolind pletele fetei,care se amestecara cu ale lui.Isi aminti de prima oara cand calarisera impreuna,si ce simtise.Acum simtea aceeasi nerabdare in piept,care o facea sa-si doreasca sa alerge pana la capatul desertului,alaturi de Tanir.
In curand se zarira si locuintele scunde,cenusii.
-Ai vrea sa mergem jos sa facem o baie?o intreba el.Nu ti-am aratat partea cea mai interesanta a casei.
Primul ei impuls fu sa il refuze,dar nu putu.
-Chiar mi-ar trebui o baie.
Tanir o lua pe coridor si coborara la nivelul cel mai jos al casei.O usa din lemn culisa in stanga si dezvalui o sala spatioasa.O cada imensa,ce semana cu piscina ei de acasa isi etala aburii.Era facuta toata din marmura neagra si presarata cu lumanarele pe margine,cu miros de mosc.Lumina era discreta.
-Arata foarte bine,se entuziasma Azura.Cred ca te simti ca un imparat cand te imbaiezi aici.
-Intr-adevar,ma simt ca ceea ce sunt,rase Tanir.
Se indrepta spre o masuta frumos decorata si turna dintr-un clondir un lichid roz evervescent in doua pahare inalte.
-Asta iti va alunga toata oboseala,ii zise el.
-Tu si cu licorile tale...
-Vrei sa zici ca nu-ti plac bauturile mele?Ai uitat ce bine te-ai simtit atunci cand aveai dureri de cap iar eu ti-am salvat pielea?glumi el.
-Da,daca o punem si pe asta la numaratoare,deja mi-ai salvat viata de doua ori.
-Ia uite unde statea ironia...Sa te vad acum cat esti de tantosa.Hainele jos,ca ne bagam la baie.
Azura mai lua o inghititura simtind cum pielea i se incalzeste si capul ii ameteste usor.Incepu sa rada.
-Vrei sa spui ca o sa ma dezbrac aici,de fata cu tine?Nici gand.
-Stai calma,ma intorc cu spatele.
-Si asta ar trebui sa ma linisteasca?
-Iti dau cuvantul meu de Mooa ca nu voi trage cu ochiul,ii zise el glumet si lasa paharul pe masa.
Azura il depuse si pe al ei langa.Se simtea ciudat de ametita,capul ii era confuz.
-Aici iti poti lasa hainele,ii sopti el.
Ii indica un fotoliu frumos sculptat.
-Acum ma intorc.
Azura rase usor.El se apropie din nou de masa si isi mai turna inca un pahar.Fata incepu sa isi intinda incheieturile si sa lepede straiele.Nici ea nu stia de unde capatase atata curaj.Dar avea incredere in el.
Se baga in apa fierbinte si se sprijini de margine cu capul,inspirand parfumul.Aburii se ridicasera,facand totul dificil de privit.Il zari pe Tanir cum isi arunca tunica,dezvaluind un trup perfect.Intoarse capul repede si se uita spre apa.
Peste cateva secunde il vazu venind spre ea,cu cele doua pahare in mana.Azura nu isi ridica privirea din pamant.El depuse paharele langa,apoi se aseza aproape de ea,cu capul sprijinit de margine.
Azura ii simtea parfumul,dar nu indraznea sa se miste.
-Cerule mare,ce bine e...ii auzi vocea ragusita.
Tanir se cufunda si isi uda pletele,care sclipeau acum spectaculos si cadeau grele pe umerii lui,saturate de apa.Isi spala fata cu gesturi repezi,apoi scutura din cap.Se aseza iar langa ea.
-Maine e ultima ta zi la noi.Cum ti s-a parut aici?
Azura isi inchise ochii pe jumatate,lenesa.Isi simtea membrele moi si relaxate,dar apropierea de el o facea sa ameteasca si mai rau.
-Mi s-a parut...superb.Experiente de neuitat.
-Ce ti-a placut cel mai mult si mai mult?
-In primul rand mi-a placut Enike...Ador desertul,imi place Inogorul meu si mai putin lupii de desert...
Tanir rase.
-Ce parere ai de noi?
-Imi place mult familia ta,m-am simtit ca acasa.Sunt fascinata de traditiile voastre,de felul vostru impetuos de a trai,de imbracamintea voastra,de bauturile voastre...
-Ca bine zici,hai sa mai bem un pahar.
Fata il ridica in sus.
-Propun un toast,zise ea cu vocea mai ragusita.
-Te ascult,o privi el amuzat.
-In cinstea acestei bauturi care imi da o stare de ameteala,in cinstea voastra,in cinstea mea,in cinstea ta...
-Cred ca cineva a baut prea mult,rase Tanir si ii lua paharul.Bautura are un efect puternic relaxant si nu esti obisnuita.Dar daca mai stai cateva luni pe aici,te vad cu carafa dupa tine,rase el si mai tare.
Azura isi propti capul intr-o mana si se intoarse spre el.Parul ei era partial ud.Apa albastruie ii ascundea trupul.
-Ma ironizezi cumva...Tanir?zise ea provocator.
Acesta se intoarse spre ea,si ii privi umerii rotunzi.Ochii lui poposira apoi asupra buzelor ei.
-Nu as indrazni sa fac asta,zeita mea.
-Hmmm,murmura ea si mai ametita.
Tanir ii atinse obrazul si se uita intens spre buzele ei intredeschise.Azura isi lasa deoparte si bruma de control pe care o mai avea si il atrase spre ea.Tanir incepu sa respire precipitat si o insfaca de par,apoi o supuse cu buzele lui.Ea se incolaci pe dupa trupul lui viguros,si barbatul o stranse in brate mai sa o sufoce.O saruta in continuare salbatic,sustinand-o deasupra apei.Pielea ei era lipita de a lui Tanir si simtea parfumul puternic de mosc cum o invaluia.I se ingramadi in minte tot ce se intamplase de cand atinsese nisipul Enikai.Nu-i mai pasa de nimic acum,pentru ca starea de beatitudine o cuprinsese prin toti porii.Nu se mai satura de buzele flamande ale lui Tanir.Pletele lui ude i se zbateau pe spatele masliniu.
-Azura,respira el intretaiat...Trebuie sa iti spun ceva...
Ea ii puse degetul pe buze.
-Nu trebuie sa imi zici nimic...
-Ba trebuie,asculta-ma...o stranse el mai tare.Stiu ca maine vei pleca,stiu ca e cam tarziu sa-ti spun,dar...
-Tanir,opreste-te.
Azura se desprinse din bratele lui,simtind cum aburii ii mangaie figura.
-Stiu ce ai de gand sa imi spui,dar nu este nevoie sa aud.
-Dar eu simt nevoia sa o spun,intari Tanir.
-Iar eu iti spun sa nu insisti,zise ea simtind cum se trezeste din ameteala incet-incet.
-Este din cauza lui Mark?se auzi vocea lui sugrumata.Spune-mi,Azura...E din cauza pilotului?Pentru ca daca e din cauza lui,eu o sa il provoc la duel!ridica el vocea si ochii i se ingustara.
Azura il privea neclintita.
-El este,nu-i asa?Ce simti pentru el?Dragoste?Il iubesti Azura sau doar te joci cu el,asa cum faci si cu mine?ridica el vocea furios.
-De ce nu spui nimic?
Se repezi spre ea si o lipi cu capul de marginea bazinului,apoi o saruta.Ii prinse gatul in mana si il mangaie.
-De ce nu vorbesti cu mine?Nu vezi ca innebunesc aici?o saruta el in continuare.Il iubesti?Pentru ca daca da,il provoc la duel pentru sfidare.
-Ai innebunit?se smuci ea.Ce e cu tine?Mark nu te-a sfidat cu nimic.
-Ba da,ii insfaca el bratul.Tu esti partenera mea de viata acum,iar el este in plus,nu are ce cauta intre noi,Azura!
-Nu exista nici un noi,Tanir!
Fata se opri cu ochii mari si il privi speriata.Barbatul capatase o expresie salbatica.Parul ravasit ii atarna in suvite razlete pe pieptul puternic.
-Ar trebui sa te calmezi,incerca ea sa il tempereze si dadu sa mearga spre marginea bazinului.El se repezi spre ea si ii puse piedica,iar Azura cazu in apa.Se zbatu,dar el o tinea la fund cu una dintre maini.O scoase apoi rapid si o lipi de el,in vreme ce ea incepu sa il palmuiasca.
-Spune-mi ca ma iubesti!Spune-mi ca ma iubesti mai mult decat pe el,ii auzi ea vocea ragusita.
Ii simti buzele cum ii dezmiarda gatul.Ii prinse palmele si o tinu nemiscata.Se zbatu.
-Stai departe de mine,esti nebun...sopti ea.
-Da,sunt nebun dupa tine...Acum pentru a mia oara,te intreb ce simti?Te pot tine asa toata noaptea sa sti!
Azura se uita in ochii lui,infruntandu-l.
-Daca tu imi vei spune acum ca nu simti nimic cand ma privesti,eu voi pleca si nu voi mai deschide niciodata acest subiect.Ai cuvantul meu.Vei fi onesta cu mine?
-Da.
Azura isi simtea ochii in lacrimi.
-Tanir,ceea ce simt pentru tine e puternic,dar nu la fel de puternic ca ceea ce simti tu.Nu-ti pot darui ceea ce astepti,nu sunt eu acea fiinta.Ea este undeva in viitor si te asteapta.Eu...nu pot face asta acum.
-Deci preferi sa ma respingi,ii zise el printre dinti.
-Nu pot,Tanir...
-Il preferi pe blond?Pentru ca din cate stiu,aveti o Legatura de ceva timp si se pare ca se poate!
-E...mai complicat.Si eu si Mark ne concentram acum mai mult asupra viitoarei noastre cariere,si deci ne vedem rar.Dar asta nu ne deranjeaza,mai ales ca eu acum sunt in focul pregatirilor.
-Daca as fi in locul lui,nu ar trece zi fara sa te vad.
-Tocmai asta e problema,am nevoie sa ma simt libera.Nu as putea sa fac asta nici cu el,daramite cu altcineva...
-Daramite cu un strain ca mine.Am inteles perfect,Azura.Refuzi sa fii onesta cu mine.Nu e nimic,iti vei invata lectia intr-o buna zi.Eu ti-am spus ce simt si chiar daca refuzul tau ma doare,asta nu schimba nimic.Voi continua sa simt.Si va continua sa doara.Dar macar sunt cinstit cu mine.Cand vei fi si tu cu tine insati,vei fi cu adevarat o Mooa.
Tanir se indeparta spre marginea bazinului si pleca fara sa o mai priveasca.Azura ramase pe loc,adunandu-si parul ud.Iesi la randul ei din apa si se usca,apoi isi lua alta haina pe ea.Se indrepta spre camera ei cu pasi obositi.Fereastra era luminata slab de cei doi astri.Se apropie si isi lipi fata de sticla,lasand lumina aurie sa o invaluie.Isi lasa lacrimile sa curga in voie.