luni, 14 iulie 2014

CAPITOLUL 23-Capcanele desertului



Azura tresari usor,simtind o atingere pe frunte.Deschise ochii si intalni buzele lui Mark,care tocmai ce coborasera de pe fruntea ei.
-Cum te-ai strecurat aici?
-Am vorbit cu Namana si a fost draguta cu mine,mi-a indicat camera ta.Trezeste-te,somnoroaso...
Isi intinse bratele si le incolaci pe dupa gatul lui Mark,iar el se apleca mai jos ca sa o poata saruta mai bine.Ii simti unda in minte si se simti fericita.In ochii lui sclipea o luminita verzuie.
-Cred ca nici mama nu ma putea trezi mai dulce de atat,sopti ea si ii cuprinse fata lui Mark intre mainile ei.
-Mi-ai lipsit Azura,o saruta el apoi o privi atent.
-Si tu mie...
Se uita pe fereastra inundata de lumina diminetii,Aureka isi luase locul de drept pe bolta.
-Te las sa te schimbi si ne vedem la masa.
-Iar mancam?rase ea.
-Ai observat si tu ca sunt mai mancaciosi?Daca le-am da numai un coktail de fructe pe zi cum ne hranim noi,ar muri de foame.
-Clar,pufni ea.
Mark se indrepta spre iesire,privind cu coltul ochiului spre ea.Azura ii trimise o sarutare in aer,la care el inchise usa usor,parca cu parere de rau,apoi o deschise brusc,ii trimise sarutarea inapoi si inchise usa din nou.Fata se intinse,apoi dadu sa se ridice in capul oaselor.O durea capul groaznic,si nu avea idee de ce.Probabil ca aerul de aici chiar avea un efect puternic asupra ei,pentru ca nu mai suporta nici lumina.Se ridica impleticindu-se din pat,cu mana pe frunte si se indrepta spre baie.Dupa ce se rasfata putin in apa fierbinte se simtea ceva mai bine,dar durerea de cap nu trecuse defel.Cand deschise fereastra,aerul rece al diminetii o zgribuli,asa ca o inchise rapid la loc.Se uita in dulap dupa haine si alese o rochie alba de aceasta data,apoi isi aranja parul.Il contacta pe Mark,iar cand deschise usa il vazu pe coridor,discutand cu Tanir.
-Uite-o si pe frumoasa noastra doamna,se inclina Tanir.
-Buna dimineata.
-Ai dormit bine la noi?
-Am dormit ca un bustean si m-am trezit la fel,am o durere crunta de cap,stranse ea din ochi.
-Se rezolva,rase Tanir.Am eu o bautura speciala pentru cei din afara,neobisnuiti cu aerul de la noi.O sa te puna pe picioare in doua-trei ore.
Azura facu ochii mari.
-Doua-trei ore?Credeam ca o sa zici doua-trei minute!
Cei doi rasera.
-Cand te duci in calatorii te expui anumitor riscuri,delicata doamna.
Mark ii oferi bratul si se indreptara toti trei spre zona de luat masa.

-Draga mea,acum ca ti-ai mai revenit din buimaceala sa-mi zici cand vrei sa mergem la Marea Piramida,acum sau mai tarziu?Eu si Mark trebuie sa mergem sa vedem un zacamant neexplorat si voiam sa stiu programul tau.
-Aaa,tata nu am un anume program...
-Daca nu ai alte planuri,te pot duce eu sa vezi fabrica,interveni Tanir.
-Auzi draga,perfect.Eu si Mark ne facem treaba,tu vezi Piramida si toata lumea e fericita,rase Enuk.
-Atunci ne vedem mai tarziu Mark...
-Categoric,zise el aruncand o privire rapida spre Tanir.
Femeile se ridicara de la masa,iar barbatii le urmara.Se indrepta spre iesire,tragand aer in piept cu nesat,sperand ca poate-poate se va obisnui si se va duce nesuferita ameteala ce o mai resimtea in crestetul capului.In urma ei era Tanir,care afisa un zambet victorios,iar Mark privea ingandurat dupa ei.Enuk ii explica ceva si fu nevoit sa isi mute privirea in directia opusa.
Nisipul scrasnea usor sub talpile ei,desi se simtea de parca ar fi calcat pe bolovani colturosi,fiecare pas o facea sa se simta rau.
-Esti bine?ii zambi Tanir cu aerul lui misterios.
-Nu sunt prea grozav,drept sa-ti spun.Nu sunt obisnuita sa ma simt rau,mai iau cate o tranta la antrenamente,mai iau si pumni in stomac,mai cad de sus cand levitez,dar nu suport sa ma doara capul! se planse ea.
-Hai curaj,ca va trece.Sprijina-te de mine.
-Nu aveti cumva un dispozitiv pentru regenerare pe aici?
-Tata nu doreste sa beneficieze de beneficiile tehnologiei,cred ca ii place sa ne vada ca suferim,rase barbatul.Nu le folosim decat in caz de forta majora,in caz de accidente sau rani si cum nu ne confruntam cu ameteli sau alte lucruri...
-Am inteles,sunt condamnata...sopti ea.
Tanir o privi amuzat,cu ochii lui migdalati.
-Daca ai folosi unul acum,ti-ar perturba campul din jurul tau si mai tarziu ti-ar fi iar rau.E mai bine sa lasi ameteala sa treaca treptat.
-Cum zici tu doctore,murmura ea.
El ii stranse bratul.Ajunsera la marginea orasului,apoi coti la stanga spre un hangar.Peste cateva minute survolau desertul cu mare viteza,in zbor spre fabrica de cristale.Cand a iesit din mica nava,Azura nu putea sa-si creada ochilor ce vedea.Fabrica era de-a dreptul uriasa,isi dadu capul pe spate ca sa ii poata zari varful si sclipea spectaculos,in lumina diminetii.Cristalul galben o facea sa para poleita cu aur .Tanir se apropie de intrare,zambind in coltul gurii din cauza entuziasmului ei.
-Bine ai venit la Marea Piramida,Azura Allazar!
Usa uriasa culisa in stanga si ii dezvalui interiorul imens.Cat vedeai cu ochii nu erau decat benzi care rulau,iar pe ele se rostogoleau cristale de toate culorile,formele si marimile,iar cele care nu se potriveau nici pentru arme,nici pentru bijuterii sfarseau intr-un cub gigantic plasat chiar in capatul salii.Robotii selectau cu mare atentie doar bucatile perfecte,iar pe restul le depuneau pe o alta banda,ce rula pana in interiorul cubului transparent.Lumina era puternica inauntru,sclipirea cristalului iti lua ochii de nu mai stiai exact unde sa privesti.
-Aici se desfasoara toata operatiunea,inclusiv noaptea,zambi barbatul.
-Deci se lucreaza tot timpul?
-Cam asa ceva.Trebuie sa traim si noi din ceva,rase el.
-Aveti oricum bijuterii superbe,sopti ea privind la forfota robotilor.
-Vino cu mine sa-ti arat ceva.
Se indrepta cu pasi mari spre un culoar ce ducea la stanga,au mers pana in capatul lui si au ajuns in fata unei usi pe care scria ceva intr-o limba necunoscuta.Tanir intra cu repeziciune,intinzandu-i mana.Camera era ovoidala si era ocupata aproape in intregime cu dulapuri transparente,care lasau sa se vada casetele cu bijuterii.
El deschise unul din dulapuri,scoase de acolo o cutie cu bijuterii din safir si o deschise in fata ei.
-Alege de aici ce doresti.Orice ai alege,este unicat asa ca nu va trebui sa-ti faci griji ca va purta cineva bijuterii ca ale tale.
-Dar nu pot...
-Ba poti si inca cum,asa cere traditia,zambi el sagalnic.
Azura isi puse mainile in sold.
-Chiar asa cere traditia?
-Da.Nu uita ca eu tin la obiceiuri,asa ca te rog...
Se uita la caseta,cu ochii stransi,nehotarata.Cercei,inele,bratari.O atrase un inel cu piatra turcoaz,cu irizatii ca acelea din ochii ei,si se pare ca Tanir ii intuise dorinta,pentru ca intinse mana spre inel sa il ia in aceeasi secunda in care intinse ea mana spre el.Se atinsera si ramase ezitand,nestiind ce sa faca.El puse caseta deoparte,apoi ii lua mana si ii aseza inelul pe mijlociul de la mana stanga.Isi ridica ochii spre ea si o privi intens.
-Cred ca pentru tine a fost creat.
Azura zambi,apoi isi desprinse mana dintr-a lui.
-Multumesc.
-Allanah Na!(Fii binevenita).
Iesira din nou in sala mare,Azura isi admira inelul pe furis.Avea zeci de bijuterii acasa,dar acum se simtea diferit,probabil din cauza ca il primise de la un barbat,si nu de la mama sau matusile ei,asa cum era obisnuita.Tanir ii aduse un cristal imens,iar Azura il lua si il cantari in palme.Se uita la sutele de fatete pe care le avea si isi vazu reflectia,apoi suprafata lui se lumina,se tulbura si culori ciudate se plimbau pe luciul lui.
-Vezi si tu ce vad eu?
-Ce anume?Nu vad nimic.
-Uite,i se schimba culorile.
-Daca doar tu vezi asta,inseamna ca tu ii schimbi culorile cu starea ta de spirit.Mama foloseste cristalele pentru a prezice anumite evenimente ce urmeaza sa se intample,i se arata tot felul de imagini pe care ea le interpreteaza.Daca vezi ceva,inseamna ca si tu ai acest dar,dar inca nu a fost exploatat.Eu de exemplu,nu vad nimic,isi baga el nasul mai aproape de cristal.
-Fascinant,sopti ea.Sala mea de bal de acasa are peretii doar din oglinzi,facute desigur din cristal.Cand eram copil,vedeam anumite imagini acolo,cand alergam prin sala si ma jucam.Nu am zis nimanui nimic,nu mi se parea mare scofala.
-Deci se pare ca te-ai nascut cu darul,adopta Tanir un aer ganditor.
-Vreau sa am si eu propriul meu Irogon,zise ea brusc.
-Rabdare,rase barbatul.
-Hai sa mergem si sa ii chemam,zise ea.
-Nu ii putem chema,pentru ca nu o sa vina.Il chem pe al meu si mergem sa vedem unde se aduna.
-Perfect,se inveseli Azura brusc.
Au iesit in afara Piramidei si Tanir fluiera dupa armasarul lui negru.
Nu dura mult pana isi facu aparitia,batand cu picioarele lui prelungi si elegante in nisip.
-Vino aici Zod,sopti el si il mangaie.
O insfaca iar de talie si o urca pe spatele frumosului animal,care porni in galop spre o aglomerare de stanci cenusii.In spatele lor,au gasit inca zece Irogoni,unii albi iar altii negri,care sareau si nechezau prin nisip,parand ca se bucura mult de caldura soarelui.Privirea ei se atinti asupra unui armasar furios,care se plimba de colo-colo,aratandu-si cu mandrie pata alba din frunte.Azura descaleca si se indrepta cu o statura la fel de mandra spre el,iar Irogonul se apropie precaut de ea.
-Trebuie sa ii trasmiti intentia ta in gand,va intelege,striga Tanir.
-De unde voi sti ca ma accepta?
-Vei sti.
Se opri in fata animalului care era de statura mult mai mare decat cel al lui Tanir,dar ceva mai zvelt.Ii privi pata din frunte si il mangaie,culcandu-si capul pe gatul lui.Animalul fornai precipitat pe nari,si se agita apoi incepu treptat sa se calmeze.Tanir se uita neintelegand ce se petrece,pentru ca cei doi stateau neclintiti ca doua statui,ea cu mana pe coama lui,lipita de el si cu ochii inchisi.
Apoi o vazu cum se ridica usor,parca plutind,si incaleca animalul,apoi il lovi usor pe spate si acesta porni in galop.Incepu sa rada si o urma la randul lui,dar ii era dificil sa o ajunga din urma,Irogonul parca prinsese aripi.Coama lui neagra flutura in bataia vantului,contrastand cu pletele alburii ale fetei.Azura il opri brusc undeva in desert,apoi descaleca.In urma ei,Tanir facu la fel.
-Esti asa de frumos Steaua-Noptii,sopti ea si il mangaie.
-Steaua-Noptii?Ce nume deosebit,i se potriveste de minune.
-Pata lui alba mi-a dat inspiratia,surase fata.
-Pot sa te intreb ce i-ai spus?
-Secret,asta ramane doar intre mine si el,pentru eternitate,zambi ea misterios.
-Ce mai ramane de aflat?Te porti ca una de-a noastra,ne cunosti limba ca una de-a noastra,imblanzesti animalele ca una de-a noastra si mai vezi si imagini in cristale!Chiar,nu te gandesti serios sa te muti la noi?
Azura incepu sa rada melodios,dezvaluindu-si gatul.
Tanir se opri in fata ei,apoi scoase sabia din sold si o arunca pe nisip,apoi se aseza pe jos.Ea se opri din ras,si isi pipai la randu-i bumerangul de care nu se mai despartea acum.Poate avea si Mark dreptate,si nu trebuia sa mearga neinarmata in desert.
-Mai am o curiozitate....zise el.
-Si care ar fi aceea?
-Mi-ar place enorm sa te vad cum folosesti bumerangul,Mark mi-a zis ca te pricepi nu gluma.
-Mark exagereaza.
-Ba deloc,a zis ca majoritatea barbatilor de la antrenamente iau bataie la scrima de la tine,iar cu bumerangul tau nu se pune nimeni.
Fata rase iar.
-Daca insisti...Dar o sa te rog sa ma legi la ochi.
-Sa te leg la ochi?o intreaba el surprins.
-Da,si sa cautam un loc mai plat,ca aici printre dune nu ma poti privi cum trebuie.
Se apropiara de un platou stancos.Azura ocoli repede stanca din fata,si se aseza in pozitie de atac.Tanir isi lua esarfa neagra ce o purta legata in jurul capului ca o bandana,si o lega la ochi.
-Esti sigura ca vrei sa fac treaba asta?
-Da.Acum te rog sa stai putin mai departe.
Isi intinse bratele si picioarele,dar miscarile ii erau cumva limitate de rochia lunga pana in pamant.Isi smulse esarfa de la ochi.
-Imi pare rau pentru rochie,dar va trebui sa o tai,imi incurca miscarile.
-Nu te panica,rase el.Se poate repara foarte usor.
Nu mai astepta alt indemn,scoase micul cutit incrustat de la sold si isi sfasie rochia in ambele parti,pana deasupra genunchilor.Tanir privea cu incantare imaginea.Fata isi puse esarfa la loc,apoi arunca cutitul in directia lui,iar el il prinse din zbor.
-Sigur nu vezi nimic prin esarfa aia?
-Daca nu ma crezi,vino si verifica.
-Te cred,dar imi place sa te mai ironizez micuta luptatoare.
Azura inspira adanc,apoi scoase bumerangul prins de centura lata si il stranse puternic in mana dreapta.Se incorda de spate,se apleca putin in fata si il arunca.Cercul metalic se duse la zece metri departare si incepu sa zbarnaie prin aer,cu suieratul metalic specific produs de iesirea zimtilor.Se intoarse la ea fulgerator,iar Azura se dadu peste cap in spate,prinzandu-l in mana.Tanir ridica mirat din spranceana.
Fata il lansa din nou,de data asta prinse si mai mare viteza si se intoarse furios,mai sa ii reteze capul.Ea se arunca jos pe spate,si il prinse din zbor.Tanir se gandea la ceva,pentru ca scoase de la brau un bumerang mai mic si astepta.Azura arunca bumerangul iar si pe cand se intorcea Tanir il lua pe al lui si il arunca spre ea,ca sa ii verifice reflexele.Inainte ca cercul mic sa se intoarca la el,Azura il prinse in varful piciorului,iar pe celalalt in mana.Il lua cu pricepere pe cel mic si acesta se opri din suierat.Isi scoase esarfa de la ochi si il privi mustrator pe Tanir.
-Nu este corect ce ai facut.
-Intr-adevar,nu este corect deloc.Am vrut sa vad daca il simti si pe celalalt.Esti mai ceva ca bumerangul,simti si cea mai mica vibratie in aer.Dar nu inteleg cum le poti vedea...
-Suieratura provocata de ele transmite imagini in mintea mea, primesc "coordonatele" in timp real,asa ca stiu de unde sa le culeg.
-Ecolocatie...Dar stai putin,asta stiu ca este o caracteristica a popoarelor marii.
-Exact,ii arunca ea in vreme ce isi aranja bumerangul la brau.
-Esti fascinanta...Mi-as putea dedica o buna parte din timp pentru a dezvalui misterul tau,zise el.
Azura ii privi pletele care se ondulau salbatic.
-Unele lucruri sunt facute sa ramana mistere,nu crezi?
Se indrepta spre cei doi Irogoni care stateau linistiti.Deodata Tanir,care pana atunci mersese linistit in spatele ei,o apuca de gat din spate si dadu sa o puna jos.Azura il lovi puternic in fluierul piciorului,se apleca si se rostogoli in vreme ce el isi desprinse bratul,apoi se ridica in picioare la vreo doi metri departare de el.Tanir surase.
-Nu reusesc nicicum sa te prind nepregatita.
-M-am nascut in sala de antrenamente si tu vrei sa ma prinzi nepregatita?il lua ea mai in zeflemea.
Continua sa mearga,cu Tanir in urma ei,care de data asta nu mai dorea sa o atace ci voia sa isi desfete privirea cu formele ei rotunde si frumoasa linie a piciorului,dezvelit cand si cand de rochia sfasiata pe lateral.Se urcara pe armasari si o luara pe acelasi drum,starnind nisipul in urma lor.
Seara incepuse sa se lase peste Enike,umbrind orasul cu sclipiri de metal.Cina se terminase.Azura era multumita ca nimeni nu o intrebase ce se intamplase cu rochia ei,dar privirile complice ale lui Tanir o faceau sa se stanjeneasca.Ii venea iar si iar in minte imaginea,cum sfasiase ea rochia cu asa patima,de parca ar fi fost o zdreanta si cum suradea el la vederea pielii albastrui.
Se plimba cu Mark pe strazile orasului,o multime de tineri faceau aceeasi activitate,dar toti pareau ca se indreapta spre un punct anume de interes.In centrul orasului,Azura zari un sanctuar ciudat.
-Aici se va tine Festivitatea Lunilor,o lamuri Mark.Toata suflarea va fi aici,curiosi sa vada perechile acestui an si desigur,urmatoarea preoteasa de pe lista.
Tinerii urcara cateva zeci de trepte spre o zona mai inalta a orasului,iar in fata le aparu un templu vechi slab luminat,dar decorat din greu cu pietre pretioase.Toata lumea se indrepta spre el iar clopotele vesteau ceremonia de seara.Inauntru,toti erau descaltati.Mark se descalta si el iar Azura ii urma exemplul,curioasa sa vada ce se petrece inauntru.Preoteasa se afla in fata unei mese pe care se aflau tot felul de obiecte,si faclii aprinse o inconjurau.Arunca un pumn dintr-o substanta pe jar aprins si fumul incepu sa se inalte prin cupola templului,ce avea o deschizatura ovala spre cer.Apoi incanta cateva cuvinte in limba straveche si celelalte fete se apropiara de ea,cu faclii aprinse in maini.Toata lumea se aseza in cerc imprejurul tinerelor preotese,care la randul lor o inconjurara pe Marea Preoteasa.Azura avansa la bratul lui Mark si abia atunci observa ca deasupra femeii aflate parca in transa se afla un cristal imens,ce plutea si raspandea acea lumina palida din templu.Ea sta cu ochii inchisi,iar incantatia fu preluata de pe buzele ei de celelalte fete si apoi de toti cei prezenti,si cristalul se aprinse brusc.O ploaie de stelute aurii incepu sa cada asupra celor prezenti,iar clopotele incepura sa se auda in linistea noptii.Azura prinse in mana cateva asemenea stelute,care semanau cu fulgii de zapada si isi dadu apoi cu mana peste crestet,asa cum ii vazuse facand pe ceilalti.Toti pareau cuprinsi de o anume fervoare,si in ochi parca li se aprinsese aceeasi luminita galbuie-aurie.
La iesire,nu se mai incalta,isi lua sandalele in maini si continua sa mearga asa,iar Mark o privi zambind.
-Imi plac ceremoniile lor,niciodata nu sti daca vei sfarsi incaltat sau descult,imbracat sau fara haine pe tine,glumi Mark.
-Ce mai conteaza,cata vreme ne conectam cu Zeita-Mama?clipi ea ghidus.
Mark ii feri o suvita de par si o saruta pe frunte.Ea il stranse de mana,in vreme ce el ii strecura in palma un inel.Se uita surprinsa la ce primise,simtindu-se putin vinovata cand isi privi inelul turcoaz de la mana stanga.In mod cert,Mark nu trebuia sa afle ca mai primise un asemenea cadou!Isi puse inelul cu piatra violacee pe inelarul de la mana dreapta,gandindu-se amuzata la situatia in oglinda.
-Ei bine,noapte buna Azura.
-Noapte buna Mark,ii sopti ea in fata usii dormitorului.
-Sper ca ti-a mai trecut durerea de cap,mai zabovi el.
-Sa zicem ca s-a dus aproape de tot,ii zambi fata.
O privi cu ochii lui verzi,apoi se indeparta domol spre camera lui,care era doar la cativa pasi departare de a ei.Azura inchise usa,apoi se tranti pe pat.Ziua i se paruse foarte lunga si se simtea vlaguita,dar nu voia sa adoarma.Isi simtea sufletul plin de senzatii in care cel mai mult predomina curiozitatea ei neobosita.Oare cum ar fi sa calareasca noaptea pe Inogorul ei?Se uita prin dulap si gasi o haina de blana,pe care o tranti pe pat."Nu,i-am promis lui Mark ca nu ma aventurez singura noaptea"isi zise.Se mai invarti putin apoi"Dar pana la urma Mark nu e tata"si se apropie cu pasi mari de baie.Se scufunda in apa si inchise ochii.Poate ar fi mai bine sa se puna la somn,maine ii va trece sigur incitarea pe care o simtea acum.Casa era cufundata in liniste,semn ca toti dormeau.Pardoseala era calda sub talpile ei goale.Se arunca pe pat,frecandu-se ca o pisica de cuvertura moale ce ii alinta pielea.Se uita pe fereastra si zari cei doi frati in toata splendoarea lor.Nu putu sa suporte mai mult.Imbraca la repezeala ce gasi in dulap,azvarli blana pe umeri ca sa nu ii fie frig,incalta niste sandale si isi puse cutitul incrustat la la centura de piele.Iesi usor,cu pasi felini,nevrand tipenie de fiinta sa o auda in noaptea ce se prevedea atat de clara.Parasi orasul in graba,aruncand cate o privire la cerul acum batut de stele.
Isi cheama armasarul negru cu stea in frunte,care se ivi batand bucuros din picioarele zvelte in nisip.
-Vino,Steaua-Noptii,du-ma ca vantul si ca gandul,ii sopti ea la ureche iar el intelesese.
Porni in galop,iar fata i se stranse tare de coama.Vantul devenise si mai rece,parul ei zbura in neoranduiala,isi simtea sangele cum ii arde in vene,inima ii batea navalnic,se simtea a fi una cu poporul Mooa,nu mai sesiza acum nici o diferenta.Nu stia cat timp trecuse,dar se departase serios de oras,si nu in directia Piramidei,ci in partea opusa.Nisipul sarea de sub copitele maiestuosului animal,il indemna sa mearga mai tare si tot mai tare,pana in inima desertului.
Cand i se mai potoli zbuciumul din suflet,descaleca si il lasa sa se odihneasca.Isi stranse blana in jurul bratelor,simtindu-se infrigurata.Nu-si facea griji despre cum se va intoarce.Acum era doar ea,desertul si cerul.Se arunca pe spate in nisip,cu mainile intinse ca niste aripi si privi in sus.Inchise ochii si medita cateva momente in linistea noptii.Se simtea mai plina de viata decat oricand,mai plina de seva energiei si de...Ridica brusc capul,privind la animalul ei,care parea nelinistit,se agita fara rost si fornaia puternic.Se indrepta spre el si incerca sa il linisteasca,dar ceva ii spunea ca un pericol se apropie.Armasarul incepu sa se agite si mai tare si sa alerge imprejurul ei,in cercuri tot mai largi,apoi se departa la o oarecare distanta,indemnand-o si pe ea sa il urmeze.Azura nu mai avu timp sa reactioneze pentru ca auzi un marait gros si i se ivi in fata ditamai creatura,un animal urias acoperit cu blana,cu ochii rosii si dinti ascutiti.Labele lui erau imense,terminate cu gheare puternice ca niste spade.Fata incremeni acolo unde era,apoi se dezmetici si scoase cutitul de la sold.Nu prea avea ce face cu el,animalul era de trei ori mai mare decat Irogonul ei.
Lupul de desert isi inclesta ghearele si se repezi asupra ei,Azura se ghemui la pamant si se rostogoli,iar el sari la cativa metri de ea,in gol.Incepu sa maraie si mai amenintator si se pregati sa se arunce iar asupra ei.Azura alerga spre un platou ce il zarea in fata ei,fiindu-i greu sa-si mentina echilibrul in nisipul aflat in vesnica miscare.Animalul isi trecu o gheara prin curelusa uneia din sandalele ei si o atrase spre el,inainte ca ea sa mai apuce sa faca ceva.Se simti tarata si se intoarse cu fata,apoi se grabi sa isi descalte sandaua,dar cam prea tarziu.Era trantita pe nisip,iar animalul urias se afla chiar deasupra ei.Simti cum palmele incep sa ii friga si o lumina albastruie ii aparu intre ele,si mai inainte ca el sa loveasca ii trimise cu toata forta sfera albastra din plasma spre fata.Animalul se feri si sfera i se lipi de ureche si i-o arse,ceea ce il facu sa geama de durere.Azura se aduna de pe jos si incepu sa alerge iar,dar lupul ranit si cu dor de razbunare o ajunse din urma rapid si o tranti la pamant dintr-o singura miscare,apoi isi infipse una din gheare in umarul ei drept.Fata urla de durere si incepu sa se zbata,in vreme ce el isi pregatea lovitura de gratie.In acel moment ea auzi un tropait si zari pe cineva calare cum se apropie vijelios de ea.Auzi un strigat intr-o limba ce nu o mai auzise pana acum si animalul ramase descumpanit.O privi cu furie si se retrase,apoi incepu sa alerge in directia opusa.Azura se chirci pe jos,auzind un zgomot de sabie ce venea din directia salvatorului ei.Scrasni din dinti,sudoarea ii acoperise fruntea si simtea ca arde.Rana ii sangera abundent,suvoaie albastrii de sange udau acum nisipul.
-Azura!auzi un glas cunoscut.
Il vazu pe Tanir sarind de pe Zod,il vazu cum isi rupe o bucata din tunica si simti cum ii inveleste umarul,apoi ii leaga zdravan bucata de panza de brat.Il vedea ca prin ceata si zambea.
-Tanir,te rog sa nu ii spui lui tata...
El o lua in brate,apoi se urca pe armasar si il lovi pe spate cu putere.Steaua-Noptii isi mai revenise din spaima si ii urma acum.
Se ghemui la pieptul lui,tinandu-l cu mana neafectata si murmurand...
-Daca ii spui lui tata ceva,promit ca te ucid cu mana mea,zambi ea.
-Azura,inceteaza,ai nevoie de ingrijiri.
-Du-ma la Mark,el stie ce trebuie sa faca.Dar nu mai spune nimanui altcuiva,m-ai auzit?ii tipa ea in ureche si dadu sa se ridice.
-Nu mai spun nimanui,dar stai potolita Azura.
Hainele lui negre se vedeau la lumina astrilor ca aripile unui liliac grabit.Pete de sange din loc in loc patau nisipul in urma lor.


Mark auzi o bufnitura in usa,apoi aceasta glisa.Se ridica din pat alert si puse mana pe sabie.Cu o mana aprinse comutatorul.Il vazu pe Tanir tinand-o in brate pe Azura,care parea inerta,si o bucata de panza albastrita legata de brat.
-Cerule Mare,ce s-a intamplat?sari el panicat.
-A fost atacata de un lup de desert,gafai Tanir.
-Repede,pune-o pe pat,nu e timp de pierdut.
Mark incepu sa caute ceva precipitat in dulap,scoase un dispozitiv nu foarte mare,metalic,cu multe butoane.Se apropie de pat unde Azura statea cu ochii inchisi,parand ca era lesinata,desi muschii i se mai contractau.Mark o desfacu de bandaj si activa dispozitivul,iar Tanir fugi pana la baie si aduse un burete umed.Se auzi un zgomot metalic si acesta scoase o lumina verzuie,pe care Mark o plimba pe bratul si umarul ei aproape sfasiat.Nu peste mult timp,toata pielea i se refacuse,dar ea inca era cu ochii inchisi.Tanir o sterse pe frunte cu buretele si o pisca de loburile urechii,dar nu primi nici o reactie.
-Trebuie sa o chem pe mama,ea se pricepe la lucrurile astea,sopti el.
Pe cand se pregatea sa se ridice de langa pat,simti cum il prinde cineva de brat.
-Te-am avertizat ca daca mai spui cuiva,te ucid cu mana mea,chiar daca ar fi sa mai am numai una,auzi o voce ragusita.
Cei doi se aplecara asupra ei,iar ea le zambi,cu fata usor congestionata.
-Ce va uitati asa la mine?Parca as fi fost pe moarte.
-Nici mult nu mai era.Ce a fost in capul tau ,Azura?ridica tonul Mark,furios si ingrijorat in acelasi timp.
-In capul meu?Hmm,stele,desert si univers...Vis de noapte si un vers...
-Delireaza?intreba Tanir.
-Nu,se incrunta Mark,doar face misto de mine.E in regula acum,o sa raman eu sa o supraveghez.
Azura il privi pe Tanir si ii stranse bratul.
-Multumesc...
-Odihneste-te.
Iesi din camera cu pasi usori,aranjandu-si bumerangul la sold.
Se auzi un tacanit si un robot mic incepu sa curete pardoseala de sange.Mark se uita ganditor,apoi se apropie si o acoperi cu patura moale si se aseza pe marginea patului,privind-o.
-Despre asta o sa discutam maine,cand te vei simti mai bine,o ameninta el.
-Dragul de tine,cate griji iti faci..Dar nu stii tu ca eu am noua vieti?
-Si planuiesti sa le irosesti pe toate?o ironiza el.
Se ridica de pe pat si stinse luminile,mai lasa doar una discreta langa pat,apoi se indrepta spre fereastra.
-Nu Mark,nu pleca...Stai cu mine.
Se intoarse si isi relua locul,dar ea nu era multumita cu atat si il trase de gat.Mark ii simti buzele si mainile cum ii ravasesc parul.
-Azura...Trebuie sa te odihnesti,ai fost ranita grav.
-Mmmm,bine...Dar va trebui sa ma tii in brate daca vrei sa adorm.
Mark se aseza pe marginea patului si se intinse cat era de lung,sprijinindu-se de o perna.Fata il trase insa mai jos si se plasa cu fata spre el.Se uita in ochii lui,apoi se cuibari la el in brate,si isi infunda barbia in gatul lui.Barbatul blond ii mangaie parul,simtind ca inima ii bate tare,de mai sa ii sara din piept.Inghiti in sec.
-Mark...
-Da...
-Nimic...
Adormi.Mark o tinea in brate fara sa se clinteasca.O saruta pe cap apoi isi muta ochii verzi spre fereastra unde se intrezareau suvoaiele aurii ale celor doua luni.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu