CAPITOLUL 28-Nostalgii merkaniene

Din sala de lupte razbateau zgomote si bufnituri infundate,strigate de lupta si pocnituri;tinerii imbracati in costume inchise la culoare levitau deasupra saltelelor si se unduiau in fel si chip;in sala vecina se desfasura un concurs de inot iar la etaj unul de scrima.
Respirand precipitat,fata cu piele albastruie incerca sa contracareze loviturile Instructorului,un merkanian foarte inalt si bine facut,cu pieptul solid si brate puternice,specializat in lupte corp la corp.Dupa o ora de cand se razboiau,acesta ii aplica o lovitura puternica si o tranti la sol,ii stranse bratul la spate si o lipi cu fata de saltea,fara menajamente.Dupa aceea rosti cuvantul invingatorului in vreme ce ea se intorcea pe spate respirand greoi si ii dadu mana sa se ridice,zambind.
-Te descurci bine deocamdata,dar mai este ceva de lucru.Cand nu ai arme si esti nevoita sa treci la forta bruta,trebuie sa te folosesti de toata agilitatea ta,pentru ca nu capacitate musculara asemeni unui barbat.
-Ti se pare ca ma descurc bine?Mie nu mi se pare deloc asa,rosti ea imbufnata si isi aseza costumul.
Instructorul ii privi fata congestionata si zambi ingaduitor,privind-o cu ochii lui cenusii.
-Ceri foarte mult de la tine,de asta nu esti niciodata multumita,dar stai linistita ca pana la sfarsitul anului vei putea sa ma culci la pamant.
-Abia astept sa o fac si pe asta,se inveseli ea.Daca te inving pe tine care esti asa de bun,atunci ma voi descurca si in imprejurari mai dificile.
-Oh ma flatezi Azura,dar nu sunt mai bun decat tine,am doar mai multa experienta,asta e tot.Dupa vreo doua-trei misiuni de genul asta,o sa ai pielea tabacita si atunci nu o sa mai ai teama de nimic.
-Oricum nu imi este teama de nimic,zise fata si ridica usor nasul in sus.
-Oh,ma scuzi...Am uitat ca stai bine la acest capitol,invatacelule.Enoho!se inclina el.Trebuie sa plec.
Ea se inclina la randul ei si ii trimise un zambet vrajitor,pe care el il culese din zbor.Dupa ce inota o vreme in bazinul de la etaj alaturi de alte fete si baieti,se indrepta spre dusuri,ca sa se revigoreze.In sala,se ciocni de Andras.
-Dar peste cine dau eu acum,ii spuse el pe tonul binecunoscut,zeflemitor.Imi faci onoarea de a face dus chiar in proximitatea mea?holba el ochii ostentativ.
-Poate vrei un pumn dupa ceafa,domnule.Eu zic ca ai loc si in sala de alaturi,m-am uitat mai inainte si era goala.
-Goala-goluta,zici?clipi el des,parsiv.
-Da,goala-goluta,rase fata.Hai fugi de aici,ne vedem afara.
-Nu inteleg de ce te ascunzi de mine,fratele tau de cuva;pana una alta eu sunt singurul care iti cunosc toate dedesubturile,se prefacu el trist.
Azura il privi cu ochii mari,gandindu-se ca e cam obraznic si el ii receptiona unda,apoi se indrepta pufnind spre iesire.

O ora mai tarziu,fata se ducea pe o banda aglomerata spre Universitate,cu gandul sa vada ce mai face nabadaioasa Kyra.Acum,dupa ce il trimisese pe Andras la plimbare ca sa nu o mai spioneze,se simtea ceva mai linistita.In minte ii mai rasunau inca crampeie din intamplarile de pe Enike,pe care ar fi vrut sa le retraiasca,si intamplari la care inca nu capatase un raspuns multumitor;isi aminti de viziunea ce o avusese in pestera albastra si iar se intreba cine era acea femeie,negresit trebuia sa o intrebe pe Almena care era secretul,pentru ca intuia ca stie mult mai multe decat lasa sa se vada.Ajunse in dreptul unei usi pe care scria "Literatura Galactica"si o deschise usor,pasind cu pasi felini spre sutele de rafturi,care se intindeau pana la plafon,scanteind in diferite culori.Se gandea sa caute acea carte pe care Enuk i-o recomandase,dar nu stia de unde sa inceapa.Pe cand mangaia cotoarele cartilor vechi,Kyra se strecura in spatele ei si Azura o insfaca fulgerator de brat,apoi o lipi de raftul din fata ei,din doua miscari.Bruneta cu ochii verzi o privi pe jumatate amuzata,pe jumatate surprinsa.
-Mare univers,ai fi in stare sa iti bati propria prietena,rase ea.
-Nu te mai strecura in spatele meu,ca reflexele imi functioneaza prea bine.Pe unde ai mai umblat zburatacito?o imbratisa ea.
-Si tu mi-ai lipsit,ciripi ea,dar sa nu crezi ca am dus lipsa de activitate.Mai intai am avut in fiecare zi cursuri la Universitate,am fost la laborator ajutand-o pe mama ta pe care dupa cum stii o admir foarte mult,apoi am avut cursuri speciale de pregatire pentru ziua fericita cand voi preda la randul meu Inocentilor;am facut chiar si o vizita in Sala Incubatoarelor ca sa vad cum se dezvolta copilasii,pentru ca vreau sa ma specializez si in medicina,dupa cum stii.Tu cum te-ai distrat?
Azura nu stia exact de unde sa inceapa,iar unele lucruri ar fi preferat sa nu le spuna deocamdata.
-Sa zicem ca...a fost interesant.
-Te-ai intalnit cu Mark pe Enike?o privi ea cu ochii ei mari,copilarosi.
-Bineinteles,cu Mark si alti barbati bine,rase ea.Sunt un popor tare ciudat Mooa si au o multime de traditii.Oficial,sunt acum una dintre Preotesele lor.
-Asta e chiar fascinant,hai sa mergem sa vedem un filmulet si imi povestesti tot,cu detalii.
-Doar daca aleg eu filmul,pentru ca nu sunt in starea necesara de a privi operatii eterice.
Peste ceva timp, o puse la curent cu ultimele noutati,in vreme ce se uitau cu un ochi la fimul istoric pe care il alesese Azura si care se pare ca ii producea Kyrei un somn cumplit,pentru ca o tinea doar intr-un cascat.
-Ar trebui sa te mai odihnesti si tu,dormi pe tine fetito,o strase Azura afectuos de mana.
-Am sarit azi peste orele de somn,pentru ca am avut de facut multe aplicatii si cartile ma asteapta morman acasa;chiar daca citesc cate doua pagini deodata,tot nu am suficient timp si vremea Initierii se apropie.Nu am idee in ce va consta,dar simt ca va avea legatura strict cu meseria mea viitoare.
-Ce crezi ca o sa se intample,o sa te puna sa operezi vreun gigant de trei tone?rase fata azurie.
-Razi tu de mine,dar poate pe tine te va pune Invatatorul sa te lupti cu acel gigant de trei tone ca sa iti dovedesti priceperea.
-Batem noi campii,dar adevarul este ca va fi ceva la nivel mental,pentru ca nu poti desfasura nici o meserie in mod onorabil daca nu ai gandurile clare,pregatirea corespunzatoare,determinare si talent.
-Acum vorbesti ca mama,rase Kyra.Oricum,daca nu trec examenul final,mai raman un an pe acasa spre marea ei bucurie.E frumos sa lucrezi si in Zathora noastra,dar mi-ar placea pe viitor sa lucrez si pe nave,sa fiu medicul-sef,daca ma intelegi.
-De cand te bat pe tine ganduri de acest fel?
-De cand tu ai zis ca o sa pleci pe alte meleaguri...De cand Andras a spus ca o sa lucreze pentru Uniunea Stelara,deci tot departe de casa...Crezi ca eu o sa stau cumva lipita de fusta mamei?Nu draga,am crescut acum si trebuie sa imi exploatez posibilitatile....rase ea.
-Foarte bine faci,e frumos aici la noi,dar tocmai de asta vom pleca de acasa,sa ducem acest frumos si in colturi mai nefericite din galaxie.Si desigur,o facem si pentru setea noastra de aventura.
-Daca te mai bate gandul sa lucrezi pentru Comandament,o sa ai ocazia sa te aventurezi in cele mai ciudate locuri.Desi meseriile de genul asta sunt foarte grele si cu grad ridicat de risc,sa sti ca te invidiez cateodata cand ma gandesc ce de lucruri ai sa vezi,cate locuri unde nu are nimeni acces,din cauza naturii meseriei tale.In acelasi timp,as prefera sa nu pleci asa departe,ca sa te mai pot vedea si ca sa am de cine sa mai fac misto in zilele mele bune,se alinta ea.
-Pfuu,fugi de aici lingusitoareo,cu tine nu o scot la capat.Stiu ca ma iubesti,dar se pare ca te voi trada...
-Plecand hai-hui prin cine stie ce colt de lume,dupa care o sa ne mai vedem o data la trei ani,daca avem noroc,se posomora Kyra.
-Hai nu fi trista,o sa ne vedem la videocam in fiecare saptamana,sa te tin la curent cu viata mea aventuroasa si desigur,si viceversa.
-Dar nu o sa mai fie nimic la fel;tot vom fi despartiti,eu, tu si Andras,dupa ce am crescut impreuna si am facut toate nebuniile.
-Ei,se pare ca si separarea de familie si prieteni va fi una din etapele maturizarii,in care trebuie sa dam dovada de curaj.Fiecare e cu drumul lui,dar nu se stie in ce circumstante ne vom reintalni.
-Tot ce iti cer cand mai vii pe Merkana sa ne vezi,este sa vii intreaga.Nu vreau sa aud ca ai ramas fara vreun picior sau mana,sau ca ai fost impuscata.Cred ca Arissa ar face atac de cord daca ti s-ar intampla ceva.
-Vai,nu pomeni de asta ca nici macar nu am discutat cu mama acest aspect,dar intuiesc ca stie deja,doar ca nu ii place ideea.Va trebui sa imi accepte deciziile in cele din urma,ca nu prea are de ales.
-Tantosa...semeni numai cu al tau tata.
-Noi o numim fermitate scumpa mea cu ochi verzui...O sa-mi lipsesti,asta e clar.
-Si tu mie,se stranse Kyra mai aproape de ea.

Crepusculul incepea sa se lase peste Merkana,vestind incheierea unei noi zile pentru fericitii ei locuitori.Pe sectorul privat al plajei se zareau siluetele a doua femei,imbracate in rochii albe si lungi,care efectuau un dans sincron,pe masura ce lumina lui Nicene incepea sa le invaluie.Deasupra lor straluceau doua sfere albastrui,care se roteau si se miscau in functie de gesturile dansatoarelor,prinse intr-un ritual secret.
Gesturile lor unduioase te duceau cu gandul la valurile Tehftei intr-o zi linistita,iar cand ele taiau brusc aerul iti venea in minte o furtuna de senzatii.Din nefericire,nu existau spectatori,pentru ca dansul nu era deocamdata rezervat publicului,era inchinat doar astrului galbui de deasupra lor,cu lumina lui aurie.
Cele doua semanau atat de mult incat ai fi putut zice ca sunt surori,singurul lucru care le diferentia era expresia intiparita pe fata uneia dintre ele,o privire seducatoare contrastand cu ochii inocenti ai celeilalte.
-Cand vei executa acest dans hipnotic si vei sti sa-ti antrenezi Privirea incat sa emani numai seductie pura,teritoriul este al tau,draga mea copila,o mangaie ea.
-Chiar mi se pare un dans foarte interesant,e deosebit fata de ce sunt eu obisnuita.
-Ehe,normal ca este deosebit draga mea nepoata,pentru ca este mostenire veche de familie,transmisa din generatie in generatie,pe linie materna.Femeile din neamul meu stiu toate sa il execute perfect.
-Dar mama?Ea nu este de aici de la noi,a venit pe Merkana dupa Legamantul cu tatal meu.
-Ea stie despre el,pentru ca acum face parte din familia noastra,dar nu a dorit sa il invete,pentru ca vrea sa pastreze ceea ce stia ea de acasa,si mi se pare firesc acest lucru.Si apoi,ea este mai atrasa de muzica decat de dans,si totusi observ ca a urmat o cariera cu iz stiintific iar halatul alb o prinde foarte bine.
-Da,cred ca aceasta meserie i se potriveste cel mai bine,doar ca mai exagereaza cateodata cu protectia.
-Defect profesional draga,surase Almena.In primul rand e mama si in al doilea rand medic,asa ca normal ca se gandeste la integritatea corporala si emotionala a membrilor familiei.Nu mai este mult si se va naste si micutul Luk,si sa vezi atunci ce ocupata va fi.
-Mai ocupata decat este acum nu cred ca poate fi,rase Azura.Abia apuc sa o vad la sfarsitul unei zile,iar uneori nu apuc sa o vad deloc.
-O caracteristica prezenta in tot clanul Alazar,rase femeia.Eu ma duc spre casa draga,vreau sa stau de vorba cu tatal tau.Vii?
-Mai raman putin pe plaja sa meditez.Mi-a placut sa studiez alaturi de tine,se alinta ea putin.
-Placerea este de partea mea,o saruta femeia pe frunte.



Nicene imprastia generos lumina peste valurile fosnitoare ale oceanului acum linistit,mangaind silueta fetei prinsa la randu-i,in oceanul mintii sale.Concentrarea ii fu perturbata de o unda telepatica insistenta si se gandi la inceput ca este Andras,dar apoi...
-"Azura,ma apropii de tine,esti cumva acasa?
-Nu,nu sunt,ma aflu aici pe plaja.S-a intamplat ceva de vii la ora asta in oras?
-Am niste treaba maine si oricum vreau sa vorbesc ceva important cu tine.
-Te astept aici,Mark".
Se simti tulburata,oare ce avea sa ii spuna incat nu putea sa astepte pana a doua zi?
Peste cateva minute o nava micuta albastra cobori pe plaja si din ea iesi barbatul cu par lung si blond,care se apropie cu pasi mari de fata,cu zambetul pe fata.Fata se ridica si il privi cu atentie incercand sa surprinda ce avea in minte,dar fara succes.Mark o imbratisa afectuos apoi isi lipi buzele de obrazul ei straveziu.
-Vino si stai langa mine,il invita ea.
El isi aduna cu grija faldurile mantiei verzui,apoi se aseza pe nisip langa fata,luandu-i mana in mana lui si strangand-o puternic.Ii zambi si se uita la ea parand cazut pe ganduri,apoi o sageta cu luminitele verzi.Azura astepta sa vada daca avea de gand sa spuna ceea ce dorea sa ii spuna,dar parea ca el nu-si gaseste cuvintele.
-Azura,iti amintesti cand am fost pe Enike si m-ai surprins vorbind la videocam?
-Da,imi amintesc foarte clar,pentru ca ti-ai blocat gandurile in acel moment si nu am aflat ce anume se intamplase.
-Da,dar sti ca nu as fi facut-o fara un motiv intemeiat.
O trase mai aproape de el si fata isi lipi chipul de pieptul lui.
-Cand m-ai surprins atunci,tocmai vorbeam cu cineva din Comandament,care a zis ca sunt solicitat pentru o misiune de o mare anvergura.Desigur,nu sunt obligat sa ma duc,dar ar fi o etapa necesara pentru ce doresc eu sa fac in viitor.
Azura isi ridica capul.
-De ce nu mi-ai spus nimic?
-Nu am vrut sa tulbur acele zile frumoase,tu te distrai atat de bine,si in plus aveam nevoie de timp de gandire.
-Dar ce anume te retine?Nu este ceea ce iti doreai?
-Ba da,este inca ceva la scara mare,pot sa lucrez pe o nava-mama si mi s-a oferit postul de copilot.
-Dar asta e o veste grozava!
-Crezi?licarira ochii lui verzi.
-Mark,este exact ce ti-ai dorit tu de atata timp.Ai stat doi ani de zile acasa sperand la o misiune de genul asta si acum stai pe ganduri?
-Stii bine ca un singur lucru ma retine pe Merkana...
Azura ii stranse mana.
-Daca este vorba de ce simt eu,nu trebuie sa-ti faci griji Mark,o sa ma descurc foarte bine.Si tu,si eu suntem abia la inceput si incercam sa avem o cariera,ne pregatim dintotdeauna pentru asta,asa ca nu vreau sa te simti vinovat pentru ca iti doresti sa pleci,este un pas important pentru tine si nimic nu ar trebui sa te retina.
-Draga mea,mereu esti asa de intelegatoare?zambi el.
-Doar cand este vorba de persoanele pe care le indragesc,mustaci ea si isi relua locul,lipita de pieptul lui.Mark o saruta pe par.
-Singurul meu regret este ca nu am apucat sa te cunosc mai bine,esti o fiinta minunata, ai atatea secrete pe care as fi dorit sa le descopar...
-Mai bine te-ai abtine,glumi ea.Treaba este si asa destul de complicata dar noi putem sa o simplificam.Gandeste-te,curand voi avea si eu Initierea,poate mai stateam cateva luni pe acasa dar apoi inevitabil plecam,si oricum drumurile noastre se desparteau.
-Imi place ca tu vezi doar partea buna in orice lucru.Dar ai dreptate,suntem amandoi prea tineri si o Legatura mai indelungata nu este posibila.Dar cine stie ce va aduce viitorul,ii zambi el timid.
O mangaie usor pe fata,si ea il privi cu ochii mari.Surprinse ceva ciudat in ei,ceva ce nu ar fi putut spune ce era,dar aducea cu o umbra de nostalgie.O saruta indelung,inspirand parfumul parului ei.Cand o privi,fata avea usor ochii umezi,dar isi feri privirea si se uita in alta parte.
-Daca accepti oferta,in cat timp trebuie sa pleci?
-Cel mai devreme maine seara,cel mai tarziu poimaine dimineata.
Mark scoase de la piept o cutiuta pe care o deschise in fata ei,dezvaluind un trandafir albastru.Il lua si i-l prinse in par.
-Este un Enuoco,nu o sa ofileasca niciodata daca il expui la soare,se hraneste doar cu energie solara.
-E albastru...
-Ca si culoarea ochilor tai.
-Ar trebui sa pleci Mark si sa te pregatesti,e tarziu,sopti ea si isi atinse trandafirul din par.
-Nu scapi asa curand de mine,pentru ca am de gand sa te fur.
-Ce vrei sa spui cu asta?
-Vrei sa petreci aceasta noapte cu mine?Voi pleca in zorii zilei,dar nu inainte de a ma asigura ca mi-am luat la revedere cum se cuvine,nu asa precipitat.Hai cu mine in Aragor,o sa te aduc maine dimineata inapoi.
-Ai innebunit?rase ea.
-Deloc,sunt chiar serios acum...
O lua de mana si incepu sa alerge pe plaja,iar ea fu nevoita sa il urmeze.Azura se aseza pe scaunul copilotului iar el ii prinse centura.
-Vom face intai o mica oprire.
Dupa un ocol larg,nava zbura cu viteza peste orasul alb,cotind spre est.
Noaptea isi pusese amprenta peste intreaga planeta,iar astrul pitic isi reluase rolul de veghetor al boltei.Printre copacii uriasi,langa o cascada ce cadea cu zgomot,stateau intr-o poiana doi tineri.
-Iti mai amintesti acea noapte,Azura?
-Da,spuse ea ganditoare mangaind trandafirul din par.
-Atunci ti-am furat acel sarut,dar acum situatia este diferita,glumi el.Acum o sa imi daruiesti unul de bunavoie si nesilita de nimeni.
-Chiar crezi asta?rase ea.Atunci vei apuca dimineata daca vei crede ca o sa te las.
O lua la fuga,iar barbatul incerca sa o prinda,antrenandu-se in joc.Azura se opri chiar langa cascada uriasa si vazand ca Mark este pe punctul sa o insface,se arunca in apa raului.
-Ce faci,Azura?Ai chef de baie?striga el.
Isi dadu jos piesa de sus a costumului si se arunca in apa dupa ea.Fiind ingreunata de rochia lunga,fata inota cu greu si Mark o ajunse din urma curand,o trase de brate aproape de el si o saruta apasat.
Parul lui era pe jumatate ud si picaturile de apa i se scurgeau pe piept.Azura se zgribuli,apoi il privi pe Mark,care avea din nou in ochi luminitele binecunoscute.
-Ti-e frig,o stranse el.Hai sa mergem acasa.
Iesira din apa,apoi el o lua in brate si fata isi incolaci bratele in jurul gatului lui.Mark porni spre nava,sarutand-o,fara sa fie atent la drumul din fata lui si la vrejurile verzi care ii ingreunau gleznele.