CAPITOLUL 38-Parfum de brad

Azura privea din foisor cu mare interes scena ce i se prezenta in fata ochilor,in parcul de langa conac.Barbatul cu ochii albastri manuia o sabie si se duela impreuna cu bunicul ei Sohir,vrand parca sa dea un mic spectacol pentru Almena,care statea si radea langa ei.
Fata se uita cu luare-aminte prin camera spatioasa,ce mai pastra inca parfumul de brad de afara si crampeie de amintiri reveneau cu fiecare minut,din minunata ei copilarie.Ii facea mereu placere sa viseze cu ochii deschisi si sa redevina pentru cateva minute,copilul zburdalnic de altadata.Acum era tratata ca un adult de membrii familiei,dar asa cum bine intuise Enuk,asta era doar aparenta,pentru ca acel copil zburdalnic din ea abia astepta o ocazie propice pentru a se manifesta.Se plimba ganditoare prin camera si atinse mobila veche cu acelasi parfum persistent,apoi se duse in sala de baie de langa,care avea acoperisul deschis spre cer.Se imbaie in cada imensa,cu ochii sus,privind bolta de un albastru-violaceu.
Dupa ce se revigora se schimba de haine,pentru ca simtea nevoia de o plimbare prin padure,prin locurile mai salbatice.Iesi pe intrarea principala si incerca sa se strecoare neobservata,dar Almena o repera si ii facu un semn cu mana,de apropiere.
-Cum ai dormit azi- noapte draga mea?
-Am avut somn fara vise bunico,se pare ca eram destul de obosita.
Mereu ma odihnesc bine cand vin aici,la voi.
-Ma bucur sa aud asta.Oaspetii nostri ne-au parasit dar Ralus va mai ramane o zi,ne-a fost tare dor de el.Poate ii arati imprejurimile draga,ca tu sigur ti le amintesti mai bine.A zis ca abia asteapta sa mearga la o plimbare prin Aeone,desigur daca iti face si tie placere.
Azura se gandi ca asta contravenea planurilor ei de a sta departe de strain.Acesta o privea din nou pe furis,in vreme ce se prefacea ca intretine conversatia cu Sohir.
-Bunico,eu...
-Sa inteleg ca esti de acord.Perfect,draga mea.Auzi Ralus,te-ai facut cu un ghid,striga Almena suficient de tare in asa fel incat sa o auda si cei doi barbati.
Sohir se apropie cu zambetul pe buze si baga sabia veche in teaca,sincron cu barbatul cu plete brune.Un vanticel adia usor si i le rasfira pe haina alba,lucru care ii aduse in amintire Azurei pletele salbatice ale lui Tanir,in vantul ce se starnea uneori in desert.
-Ma bucur foarte mult ca am ocazia sa vad orasul si mai ales ca nu o voi face singur,adauga acesta si se inclina adanc.
Fata incrunta abia perceptibil din sprancene.Ar fi vrut sa ii zica sa plece acasa,cu tot cu manierele lui.Barbatul o privi cu aceeasi ochi hotarati,albastri-otelii.Bunica,prevazatoare,inregistra schimbul de priviri.
-Atunci asa ramane copii,dupa-masa te vei ocupa de oaspetele nostru Azura,pentru ca noi trebuie sa mergem pana in Aeoene.
-Este ceva urgent?intreba ea precipitata.
-Unchiul tau a zis ca se organizeaza mai repede conferinta,asa ca mergem acum.E mai bine asa,abia vom avea mai mult timp liber apoi,adauga ea si se sprijini usor de bratul lui Sohir.
-I-ai aratat lui Ralus biblioteca,bunico?zise Azura,incercand sa-si ia rolul de gazda in primire.
-Am apucat putin ieri seara,dar tu ai plecat si nu ai stat sa il lamuresti mai mult albastreao,glumi bunica.
-Fara numele de alint...sopti ea.
-Ah,am uitat...Acum esti adult,zambi ea.Dar pentru mine tot albastrea ramai,indiferent cati ani vor trece.
Strainul paru ca vrea sa spuna ceva,dar Azura interveni rapid.
-Ne vedem mai tarziu,eu ma duc la o plimbare.
-Bine,bine....nu te mai retin,o mangaie bunica pe brat.
Fata pleca,cu privirea in jos,privindu-si incaltamintea,dar simti in urma ei privirile celor trei.Cand coti pe aleea parcului apuca sa o mai vada pe Almena cum ii explica ceva lui Ralus cu gesturi largi,iar acesta clatina din cap in mod aprobator."Sper ca nu are de gand sa ii povestesca iar de mine" se gandi nitel infrigurata.
Peste cateva minute zbura pe deasupra padurii de brad,privind cu coada ochiului transportorul prins de incheietura mainii.Campul energetic format in jurul ei capatase o nuanta albastruie,aproape transparenta.
Se opri deasupra lacului,plutind.Ii zari suprafata neteda ca oglinda,si florile de nufar de pe margine,parfumul era ametitor.Se lansa spre suprafata apei,intr-un act ce parea nesabuit,dar pe care il practica des cu Andras in copilarie.Se izbi cu viteza mare de apa ce lucea si se scufunda in ea,apoi incepu sa inoate prin adancuri.Dupa ce se incurca in niste matasea-broastei iesi la suprafata,simtind picurii pe fata.Gratie costumului ce-l purta,temperatura corpului era la parametrii ideali,dar pe fata simtea racoarea apei.Se stropi,placandu-i senzatia de racoare,de ghiata.Apoi iesi pe marginea lacului si se intinse in iarba,cu fata spre cer.Incepu sa mediteze in aceasta postura,dar un gand o deranja mereu,ca o insecta ce bazaia.Chipul strainului ii tot aparea pe ecranul imaginar din fata ochilor ei,desi clatina din cap,incercand sa il indeparteze.Privi la videocamul atasat la costum si il activa.
Dupa ce manevra cateva butoane,o mini-holograma aparu in fata ei,si chipul Kyrei se ivi,cu ochii ei vesnic verzui si curiosi.
-Ce faci albastreao?Ai cumva probleme?
-Si inca cum...se spovedi Azura.Bunicii i-a intrat in cap sa-mi creeze o legatura cu unul Ralus,ce lucreaza in Federatie.M-a momit sa vin pana aici ca sa mi-l prezinte,si acum nu mai stiu pe unde sa fug.Nu-mi place cum ma face sa ma simt,imi vine mereu sa o iau la fuga.Bunica ma mai si suspecteaza ca as fi indragostita,si glumeste mereu pe tema asta,uitandu-se demonstrativ in directia lui.
Am nevoie serioasa de ajutor!
Kyra incepu sa rada cu pofta.
-Draga mea,demult nu am mai ras in halul asta.Pai,in acest caz,nu te pot lasa la greu,nu-i asa?Vrei sa vin sa il acaparez?Ma pricep de minune la treaba asta,si ti-l iau de pe cap cat ai clipi.
-El se comporta chiar prea bine,si am impresia ca nu vrea sa ma deranjeze,dar Kyra emotiile mele au luat-o razna!De cate ori vad un barbat,parca imi ia cineva mintile.O fi din cauza perioadei de acomodare?
-Din cauza Initierii ne scaldam acum intr-un ocean de senzatii si suntem mai sensibile ca oricand,zise Kyra serioasa.
-Vorbesti de parca ai fi medic,rase Azura.
-Si nu sunt?se stramba ea.Nu-ti face griji,se va rezolva curand.Sau poate la tine s-a declansat programul"Gasirea perechii"si incerci sa il cauti,il vezi in orice persoana intalnita.
-Kyra,stii bine ca nu ma intereseaza povestea asta cu perechile,ma ia somnul cand aud asa o explicatie.Te asigur ca nu am plecat la vanatoare de flacari gemene, ma gandesc acum doar la Comandament si la ceea ce ma asteapta in viitor.Cine crezi ca are timp de asa lucruri frivole?
-Bine,fie,sa presupunem ca te cred de data asta.Auzi,nu vrei sa il iau si pe Andras cu mine?Stii ca bunicii tale ii place mult de el,sigur nu ar avea nimic impotriva.Si esti dublu asigurata.
-Uite,ca sa nu para un plan bine pus la punct,ne intalnim mai tarziu in Aeoen pur...intamplator.Atunci o sa ii zic bunicii ca vreau sa te aduc aici sa-mi tii companie.
-De ce vorbesti la singular?
-Nu-l deranja pe Andras,acum are prea multe pe cap.
-Ciudat,de obicei el isi face mereu timp cand este vorba de tine.Este ceva ce ar trebui sa stiu?
-Nu,nimic....zise Azura si privi in pamant.
-Aha!E clar...S-a intamplat ceva cand ati fost impreuna in rezervatie?
Fata incerca sa se fereasca de privirea iscoditoare a prietenei ei,dar Kyra o cunoastea prea bine.
-Spune-mi tot,isi incrucisa bruneta bratele.
-Nu e nimic de spus,doar ca Andras e ciudat.A incercat sa imi spuna atunci ceva de niste sentimente,dar am refuzat sa il ascult.
-Inteleg,tu inca fugi de iubire...plasa Kyra diagnosticul.
-Ce vrei sa spui cu asta?se incrunta Azura.
-Tu draga mea esti asa de concentrata pe cariera ta,incat nu vezi ce se petrece in fata ochilor tai.Bietul Andras...Cateodata parca il compatimesc.Orice ar face,cu tine nu este bine.Eu zic sa te porti frumos cu el Azura,ca unde mai gasesti tu o fiinta asa dispusa sa iti tolereze toanele?
Azura incepu sa rada si lasa seriozitatea sa se duca in vant.
-Daca Andras e de acord,abia astept sa ma "salveze".Daca apare el in peisaj,atunci sigur bunica va lasa deoparte intentiile ei malefice.
-Daca ar sti bietul tau geaman ca il tratezi ca pe un obiect,zau ca te-ar bate nitel...O sa  ii flutur pe la ureche o posibila plimbare prin Aeone,vad eu cum il conving.
-Fa cumva draga Kyra,ca raman numai eu cu strainul diseara,bunicii pleaca pentru cateva ore.
-Asa sa fie,hai ca imi aman cursurile de cristale de pe ziua de azi.
-Multumesc,zise Azura si ii trimise un sarut virtual.
-Pentru ce sunt buni prietenii?ofta Kyra demonstrativ.
 Holograma pieri.Fata se intinse din nou pe spate,cu privirea furata de cer.Acum ii mai venise putin inima la loc.


Nava o astepta in hangar.Almena si Sohir,imbracati amandoi in uniforma albastra isi sorbeau grabiti licoarea portocalie din pahare.
Azura il privea pe strain,care statea neclintit la masa.
-Draga mea,noi plecam...
Azura intinse fruntea si Sohir o saruta.
-Bunico,a zis Kyra ca vine si ea prin oras sa-si achizitioneze niste cristale,arunca Azura sireata.
-Pai sa o inviti la noi draga,stii bine ca e mereu binevenita.Va puteti apoi intoarce amandoua acasa,ca sa nu fii singura maine.
-Sigur,este o idee buna,mustaci ea.S-ar putea sa vina si Andras,dar nu este sigur.
-Si mai bine,asa o sa fiti patru si va distrati mai bine in lipsa noastra.Acum chiar trebuie sa plecam,adauga bunica.
Azura o privi in ochii ei violacei si ii admira cocul impletit.
-Ralus,imi pare rau ca trebuie sa plecam acum...zise Almena.
-Nu face nimic,am companie placuta,adauga el,cu aceeasi privire de ghiata.
Bunicii disparura pe usa glisanta si cei doi tineri ramasera singuri.
Azura se ridica de la masa si el ii copie gestul,apoi iesira pe usa din spate a conacului, mergand cu pasi mari spre hangar.
Orasul Aeone se zarea frumos sclipind in lumina dupa-amiezii.Cladirile lui albe decorate cu albastru iti incantau ochii,iar marmura alba era prezenta peste tot.Pentru ochii strainilor era intr-adevar un motiv de bucurie,iar locuitorii cu privirea lor senina nu puteau sa-ti inspire decat o dispozitie buna.Cei doi parasira mica naveta argintie in apropiere de piata orasului.
Fata cu ochii albastri admira imprejurimile.Cladirile in forma de cupole si turnuri ii aminteau de povestile vechi pe care i le spunea Arissa inainte de culcare.Dupa Zathora si Aragor,categoric Aeone era orasul preferat.Locuitorii imbracati in alb se plimbau linistiti prin piata si conversau pe un ton scazut,ca si cand nu ar fi vrut sa tulbure linistea.Aici traficul de nave era redus si zona centrala era inconjurata cu parcuri pentru recreere.Azura pasi alaturi de barbatul brunet pe o alee alba si parcurse parcul,pentru a ajunge in zona de agrement,acolo unde tinerii isi petreceau cea mai mare parte a zilei.
Se regasira in fata unei mari cladiri albastre ce avea o cupola transparenta.O usa uriasa se afla in fata lor,pe care scria cu caractere curgatoare:"Sala Proiectiilor".
-Sigur iti va placea mult acest sector,este ideal pentru antrenamente virtuale.Daca nu te superi,ni se vor alatura inca doi prieteni curand.
Strainul incuviinta din cap,iar Azura atinse videocamul.
Peste cateva minute se aflau intr-o mare sala de forma ovoidala,care avea de jur-imprejur numai usi de toate formele,in functie de sectorul in care doreai sa intri.Din partea opusa se zarira doi tineri cu bucle negre,imbracati in salopete albastru cu alb.Doua perechi de ochi:unii negri-cenusii si unii verzui.
Azura se apropie de ei cu bratele deschise.
-Draga mea Kyra...
Ralus ramase putin mai in urma,ca sa nu tulbure revederea.Azura il vazu pe Andras alaturi,parea impasibil si abia schita un gest de salut din cap cand o vazu.Se simti vinovata.Probabil ca geamanul deja intelesese micul ei plan,dar simtitor din fire,se prefacea ca nu-l intelege.
-El este Ralus,oaspetele nostru...Bunicii mei sunt prieteni cu parintii lui.Suntem incantati sa il avem in casa noastra.
Kyra se opri locului si fata zari in privirea ei verde niste sclipiri pe care nu le mai vazuse niciodata.O vazu cum il strange de brat pe Andras si ochii ii pareau speriati.O usoara roseata se vedea pe fata ei.Ralus se apropie cu pas demn si se inclina usor in fata ei,apoi isi duse mana la piept.Azura nu era prea sigura daca si roseata Kyrei facea parte din planul ei,dar strainul se pare ca o intimidase si pe ea.
Cand se uita spre el,nu mare ii fu mirarea sa vada ca acesta ramasese pironit cu privirea pe fata dulce a prietenei ei cu bucle intunecate.Cei doi pareau paralizati.
Andras arunca spre Azura o privire circumspecta si ii auzi unda"Ce se intampla?"Azura clatina usor din umeri,neintelegand nimic.
-Incantata de cunostinta,apuca ea sa mai auda vocea sugrumata a brunetei.
Ralus ii oferi bratul si ea se sprijini de el cu incantare,apoi incepura sa mearga spre una dintre usi,ignorandu-i complet pe cei doi.
Azura abia se stapani sa nu rada.
-Intr-adevar,Kyra isi joaca foarte bine rolul.
-Nu cred ca se preface de data asta,adauga Andras privind in urma lor.
Fata tresari.
-Adica ce vrei sa spui,ca il place cu adevarat?
-Dar ce,are ceva pe fata?Mi se pare ca arata destul de bine incat sa ii fure privirile Kyrei,zise el mai intepat.Se pare ca planul ei a functionat inca prea bine.Sau ar trebui sa spun:planul vostru?
Azura inghiti in sec.Era deconspirata.Geamanul o privea dojenitor,nu il mai vazuse asa pana acum.
-Tu si Kyra aveti nevoie de o serioasa doza de maturizare.
-Ce se intampla,Andras?Inainte ne distram de minune impreuna,majoritatea ideilor amuzante tu le aveai.Acum ai devenit asa...
-Serios?Pai si cum ai vrea sa fiu cand sunt pus sa-ti alung pretendentii?Ma simt ca o marioneta.
-Nu erai obligat sa vii,Andras...il spuse ea pe un ton dur.
 Ochii lui scaparau fulgere,dar se stapani.
-Pentru ce sunt prietenii?inghiti el in sec.Crezi ca daca nu eram prietenul tau,as fi tolerat atat de multe din partea ta?
Azura era uluita.Simtea durere in vorbele lui."Poate nu ar trebui sa il mai tratez ca pe un copil"se gandi ea apoi ascunse unda cat putu de repede.
-Ai dreptate,iar am intrecut masura.Ma ierti?
Il privi cu ochii ei mari si albastri,ca si cand cerea indurare.Andras incerca sa reziste privirii induiosatoare,dar ceva din ochii ei il invinse.
-O sa-ti platesc eu candva toate acestea,glumi el si incerca sa schimbe subiectul.Mergem in sala de jocuri?Am chef de o bataie cu cyborgi.
Incantata ca ii trecuse supararea,Azura il lua de brat.El ii aranja o suvita de par cenusie dupa ureche si o privi cu ceva de nedescifrat in ochii ce bateau in culoarea otelului.Azura nu era niciodata sigura care era de fapt culoarea lui de ochi,se comporta ca un cameleon.
-Sunt iertata deocamdata,nu?zise ea,ca sa mai destinga atmosfera.
El zambi.
-Deocamdata...
Inserarea incepea sa se lase in aer.Dupa mai multe ore de distractie,cei patru tineri se plimbau prin piata orasului.Doua fete zglobii si doi barbati foarte seriosi.
-Se lasa seara Kyra...Veniti si voi la conac?Kyraaaaa....
Bruneta intoarse capul,vizibil deranjata ca fusese intrerupta din conversatia cu Ralus.Acesta se uita spre ea si ghiata din ochii lui parea aproape topita.Il vazu cum zambeste.Oare ce punea prietena ei la cale?
-Da,sigur ca venim...Poate facem si un picnic pe malul lacului,ca pe vremuri,ce zici Azura?Vrei?se alinta ea.
-Dorinta oaspetelui este lege pentru mine.
-Perfect,sclipira ochii ei verzi.
-Ce se intampla cu "barbatul care lucreaza pentru Federatie?"intreba Andras zeflemitor,pe un ton scazut.
-Cred ca tocmai il antreneaza Kyra in ceva,glumi Azura.
-In tainele amorului,probabil...
-Probabil,rase Azura.Dar la cum o stiu pe ea,o sa ii treaca rapid.Se aprinde repede si se stinge repede.
-Incurcate sunt caile universului...mormai Andras in barba.

Pe Enoa incepeau sa se reverse primele culori ale apusului.Langa conac,pe iarba verde,cei patru tineri se infruptau din picnicul improvizat.Atmosfera era foarte destinsa,pana si Ralus parea ca se mai incalzise,si gesticula explicand diferite lucruri,probabil pentru a o impresiona pe Kyra.Azura era uimita de ceea ce declansase cu micul ei plan.Pana si Andras parea sa il placa,pentru ca de la o vreme doar ei doi mai vorbeau,cu mare emfaza,despre diferentele dintre Comandament si Uniune.
-Poti sa spui ca nivelul de instructie este cam la aceeasi valoare...
-Nu o sa neg asta,adauga Ralus.Dar totusi,pregatirea la Comandament se desfasoara pe toate planurile.Cine stie,poate o sa te transferi mai incolo,ca sa vezi cum este in ambele sedii.
-Cine stie...adauga Andras ganditor.
-Gata,nu mai pot,am mancat prea mult...se intinse Kyra lenesa.Si daca o sa mai vorbiti despre armata si militarie prea mult,o sa imi creati o durere de cap.Cum ar fi sa incep eu sa va povestesc doar despre chirurgie si cristale de vindecare,ha?
Cei doi rasera.
-Sa mergem la conac,bunica m-a anuntat ca au ajuns,adauga Azura privind la ecranul micului videocam prins la mana.
In fata intrarii se afla Almena,care tocmai coborase din naveta.
-Dragii mei copii mari si frumosi,adauga ea apoi ii saruta pe fiecare in parte.V-ati distrat bine?Andras,ma bucur sa te revad....
-Si eu ma bucur mult Almena,zise el si surase.Ne-am distrat de minune,dar suntem cam obositi.Eu cred ca o sa ma retrag.
-O sa iei camera vecina camerei Azurei,este deja pregatita.Ralus are camera la capatul coridorului.Kyra,tu unde vrei sa dormi?
-Cu sora mea de cruce normal,se alinta aceasta.
-Bine,deci am stabilit.Va astept la cina.
-O nu bunico,deja asta suna a indopare,rase Azura.Tocmai ce ne-am hranit la picnic.
-O,ma scuzi draga...Nu am retinut eu corect,credeam doar ca faceti baie in lac.Acestea fiind zise,va urez noapte buna,ca si noi resimtim oboseala.
-As vrea sa vorbim cateva minute...
-Sigur draga,te astept la mine in dormitor.
Azura se urca la etaj impreuna cu Andras.Kyra si Ralus se pare ca nu voiau sa se abandoneze somnului inca,pentru ca incinsesera o partida de sah.Andras inchise usor usa dormitorului.
-Noapte buna,Azura.
-Noapte buna.
Fata porni cu pasi usori spre aripa de vest,spre apartamentul bunicii.
-Intra,draga mea.
Fata se apropie de patul ei cu baldachin si se aseza oftand.
-Este totul in regula?
Almena o cerceta cu privire materna.
-Cred ca este ceva in neregula cu mine,bunico...
-Cum ar fi?
-Probabil de la Initiere,cum zice bruneta...Dar,vezi...Eu am avut candva o viziune,am vazut o scena din trecut...Si acolo eu ma jucam cu un baietel cu ochii albastri,aici in parcul vostru.Am vazut-o si pe mama lui,care se pare era prietena cu mama.Acum stiu despre cine este vorba...Este mama lui Ralus.Am recunoscut-o aseara cand au luat cina la noi.
-Este normal draga,doar suntem prieteni de familie...Voi copii,va stiti inca din copilarie.Avem multi prieteni de familie.
-Mi-ai zis ca acel baietel poate fi perechea mea...Daca este Ralus?Am avut niste sentimente cand l-am vazut,dar nu este rezervat mie,altfel nu era asa de atras de Kyra.Se pare ca se inteleg de minune.
-Draga mea,eu de cand te cunosc iti place sa te joci.Si cu tine,si cu sentimentele tale,si cu ceilalti.Da,acel baietel este perechea ta si totodata nu este.
-Nu mai inteleg nimic...
-Nici nu am voie sa spun mai multe,m-ar ucide Arissa,rase ea.
Si asa ti-am spus inca prea multe,si nu era vremea.O sa rezolvi si restul puzzle-ului cu timpul.
-Deci se poate sa nu fie Ralus bunico...Acel baietel cu ochii de un albastru inchis.Poate fi cineva asemanator.De ce oare ma joc asa cu mine?
-Tie iti plac lucrurile complicate.Kyra este directa cand vine vorba de sentimente,tu esti evaziva.Esti hotarata in orice alt sector,dar cand este vorba de legaturi,iti place mult jocul.
-Eu nu ma joc cu nimeni...murmura ea.
-Oare?Ai grija...Jocul iubirii este unul foarte periculos.Si nici un antrenament nu te poate pregati pentru el.Pentru linistea ta,o sa-ti spun doar ca Ralus ii este rezervat Kyrei.
-Deci pana la urma chiar exista o legatura intre ei,nu-i asa?
-Da,si este deja vizibila...Asa ca tu nu-ti fa griji.Va veni si clipa cand iti vei intalni baietelul...murmura ea.
-Nu l-am intalnit inca,asa e?
-Asta numai tu,in inima ta,o stii.Eu nu-ti pot da acest raspuns.
-Nu scap  de senzatia ca voi toti stiti mai multe decat mine.Mama,tata,tu,bunicul...Mereu puneti ceva la cale.
-Eh,ne mai distram si noi...rase Almena.Draga mea,nu-ti mai fa griji.Indiferent unde este,iti vei reintalni sau recunoaste si Perechea ta intr-o buna zi.Si la noi femeile seamana mult intre ele,asa ca mama lui Ralus ce aparea in viziunea ta poate fi cineva care seamana mult cu ea.
-Da,ai dreptate....Cred ca am gandit putin cam departe si am tras concluzii pripite.
-Cel mai mare test posibil este cel al recunoasterii perechii.Asa ca atentie mare;eu deja te-am ajutat atunci cand ti-am spus ca v-ati intalnit cand erati copii,deci este cineva din apropierea ta.Dar mai multe nu pot spune,ca sfarsesc aruncata in ocean,rase femeia.
-Voi cu planurile voastre...Oricum pe mine nu ma intereseaza aceasta poveste cu perechile.Am altele pe cap acum.
-Esti copia fidela a lui Enuk.Cariera pe primul plan...Insa printul tau nu se va mai lasa mult asteptat,o sa te cam ia prin surprindere intr-o buna zi.
-Nu insist,ca ai zis clar ca nu-mi poti spune...Dar oare de ce am ales sa fie lucrurile asa complicate?Nu putea sa fi simplu,asa cum este la Kyra,sa fie totul limpede?
-Esti membru al familiei Allazar,la noi lucrurile nu sunt niciodata ceea ce par a fi,trebuie sa citesti printre randuri,zise  bunica putin ganditoare.
-Ma duc la somn,ma simt mai bine acum.
-Oricand ai nevoie,sunt aici draga mea.
-Oricand am nevoie sa ma incurc si mai rau,apelez la tine,rase Azura.
-Si eu te voi ajuta cu cea mai mare placere,rase femeia cu parul argintiu.
Azura iesi pe usa glisanta si se indrepta spre camera ei.Kyra nu venise inca in dormitor,probabil ca inca mai discuta cu Ralus.
Se intinse pe pat si privi pe fereastra,se zareau stelele deja.
Casca mai mult demonstrativ,nu dorea sa se culce inca.Ar fi vrut sa cerceteze temperatura lacului la ora asta.Totusi,urechea fina a Almenei auzea pana departe,si nu voia sa fie surprinsa cand se strecura din casa,sau sa fie nevoita sa dea explicatii.Se uita la fereastra si o luminita i se aprinse in ochi,o deschise cu o umbra de satisfactie pe fata.Isi aminti ceva si pufni in ras.Incaleca pervazul si apoi isi dadu drumul pe acoperis.Incepu sa pluteasca la mica distanta de el si se apropie de sol.Ateriza lin si o lua cu pasi rapizi spre lac,incat razand pe infundate de mica ei evadare.
Sub lumina stelelor,lacul capatase sclipiri metalice si lumina satelitului albastrui il scalda in frumoase nuante de safir.Simti ca iarba era putin umeda si temperatura scazuse,dar nu se dadu batuta.
Se dezbraca de haina lunga,nemaipastrand nimic pe ea si cerceta cu varful piciorului apa lacului.Era racoroasa.Zgomotele insectelor nocturne se auzea de jur-imprejurul lui,ca un cantec al naturii.
Se pravali in apa cu incantare si incepu sa inoate cu atentie,asa cum facuse deseori cand venea pe Enoa,in noptile cand bunicii erau plecati.Era mica ei placere vinovata,pentru ca ei ii interziceau ferm sa inoate noaptea in lac."Eh,dar acum sunt adult"se gandi ea amuzata.Dupa ce se scufunda de mai multe ori si strabatu lacul pe latime,se intoarse si iesi din el,cu apa curgandu-i suvoaie din par.
Pielea ii sclipea misterios.Isi aduna hainele de pe iarba si se imbraca si ele i se lipira de trupul ud.Parul inca mai picura apa pe fata ei si se bucura de senzatie.Apa o facea mereu sa se simta extraordinar.
Porni cu pas usor spre conac,cand zari o umbra inalta aflata langa bradul din fata casei.Tresari,sperand ca secretul ei sa nu fie deconspirat.Stranse din degete si simti sub talpile goale iarba ce incepea sa musteasca de roua.
-Cine este acolo?intreba ea contrariata.
Dim umbra copacului,iesi un barbat inalt,imbracat intr-o haina lunga,neagra.Azura abia mai respira,cand zari niste bucle binecunoscute.
-Andras,tu erai...M-ai speriat...
Acesta o privea cu ochii lui intunecati,ce capatau noaptea sclipiri cenusii.Se apropie de ea si incepu sa zambesca subtire.
-O baie nocturna?
-Taci,Andras...il lovi ea peste brat.Sa nu mai zici nimanui,ca te paste un mare pericol.Nu-mi place sa fiu deconspirata.
-Esti in siguranta cu mine.
-Ce cauti aici?
-Nu  esti singura din casa asta care nu are somn,sa sti...
-Parca ai mentionat ceva de oboseala...
-Se prea poate sa fi mintit.Cand m-ai auzit tu pe mine ca ma plang de oboseala?
-Tu,sa minti?facu ea ochii mari.
-In ultima vreme fac multe lucruri pe care nu le-am mai facut pana acum.As putea zice ca incep sa ma descopar.Doar si asta face parte din etapele maturizarii,nu-i asa?Mai tii minte cand povesteam noi ca ne-am dori sa experimentam si sentimente negative?
-Da,imi amintesc...
-Asta fac eu acum.Uneori imi aranjez singur situatii,ca sa vad cum ma descurc cu aceste senzatii.De pilda,cum am facut astazi.
-Adica?
-Adica...Nu conteaza.Cert este ca am experimentat cateva si sunt chiar interesante.De pilda,tristetea,pe alocuri melancolia,gelozia...
-Si cum te descurci?
-Foarte prost,rase el.
Azura zambi.
-Te inteleg perfect,si eu mai fac asta...
-Se prea poate sa faci si tu asta,ca suntem foarte asemanatori.Insa pana ai sa ma intelegi pe mine pe deplin mai trebuie sa treaca vreme.Apreciez totusi ca macar incerci.
-Hai,ca te intreci cu gluma....
-Eu niciodata nu glumesc draga mea.Spun doar lucruri serioase,dar intr-o maniera care sa nu afecteze marele tau orgoliu.
Azura il pocni.El se intoarse si o prinse de incheietura,ii puse o piedica cu piciorul si in urmatoarea clipa fata era cu fata in sus privind cerul,simtind mana lui strecurata in spatele ei,pentru a o feri de contactul cu solul.
-Nu este corect,a fost un atac miselesc...
-Miselesc?Doar m-am aparat de lovitura ta,zise el pe un ton jucaus.
-Sti ca nu ma pricep asa de bine in lupta corp la corp...
-O sa inveti tu...
Andras o ridica de jos ca pe o pana.Parul ei umed i se lipi de fata.
Azura il indeparta si continua sa il priveasca cu repros.
-O sa-ti platesc eu asta intr-o buna zi,scoase ea limba.
-Deja mi le platesti cu varf si indesat draga...
-Bine,bine...Acum chiar mi-e somn...
-Pe unde vei intra?Pe usa ca o adevarata doamna sau ca salbaticii pe fereastra?rase el.
Fata tresari.Uitase fereastra deschisa.Oare o vazuse?
-Pe usa,normal...Ce-ti veni Andras?
Acesta pufni dar nu mai zise nimic.
Se apropie demna de usa de la intrare si aceasta se glisa usor.
Inspira adanc parfumul de brad.Inainte de a se inchide usa,mai simti in minte o unda telepatica calda,parca mangaind-o..."Nu te pricepi deloc sa minti,Azura..."