CAPITOLUL 41-Promisiune veche

O noua dimineata incepea pe Merkana,cu razele sale blande luminand orasul alb.Familia Allazar era stransa in biblioteca mare,acolo unde se faceau de obicei planurile pentru lunile viitoare.
Arissa statea concentrata pe o holograma cu liste nesfarsite de nume,clatinand din cap.
Enuk citea una dintre cartile lui vechi.Azura isi plimba degetele lungi si albastrii peste cotoarele cartilor vechi,cu praf auriu,uitate de timp.
-Dragul meu,imi este imposibil sa invit atat de multa lume.Sala de bal nu ii va putea cuprinde.
Va trebui sa triez din ei,oricum nu toti vor reusi sa vina.Inca nu mi-au confirmat multi si mai este asa de putin....
Mama se plimba agitata prin camera iar Azura suradea.
-Draga mea,o sa fie totul bine,nu este primul bal pe care il organizezi.O sa ne limitam la familia noastra,ce farmec ar avea sa chemam intreaga Federatie?Este vorba de Azura noastra si intrarea ei in societate,nu un dineu politic.
-Asa este,dar tot trebuie sa imi bat capul cu lista.Cred ca voi incepe sa ii contactez pe fiecare in parte,trebuie sa am numar fix de invitati...
-Mama,mi-am amintit....Trebuie sa merg pana pe Enike,ma voi intoarce diseara sau maine.
-Si ma lasi aici cu muntele de liste?intreba Arissa impacientata.
-Pot sa ma ocup de ele si de acolo.In plus si Mena este aici si va sosi si bunica.O sa ne descurcam.
-Draga mea copila,dar ce-ti veni sa faci acum vizite pe Enike?intreba Enuk mirat.
Azura clipi ghidus din ochi si se indrepta spre iesire.
-Am de onorat...o promisiune veche.
Usa glisa greoi in urma ei si in aer se simti suavul parfum de trandafir albastru.

Azura privea concentrata bordul navei,inca gandindu-se daca este un lucru intelept sa se mai intoarca pe Enike.Dar promisiunea este promisiune.Il contactase pe Tanir cu ore in urma si desi aceasta parea foarte ocupat,nu se impotrivi deloc venirii ei,ba ar fi putut spune ca zarise in ochii lui o stralucire de izbanda.
O trecura fiorii.Isi aminti de prima noapte petrecuta acolo,de inogorul ei negru,de aventurile prin desert.Setea de nisipul rosu nu ii trecea cu nimic.Abia astepta sa mearga in galop,calare pe Steaua Noptii si sa inspire aerul salbatic al planetei.
Se opri in fata casei lui Tao si cobori incetisor,dupa ce manevra ceva in interiorul micii nave.Vedea aleea lunga cu pietris alb cum serpuia pana in fata resedintei si o silueta neagra ce se apropia cu miscari feline.Tresari abia perceptibil,dar se stradui sa aiba o mina hotarata.
Barbatul cu ochii negri se opri in fata ei si o privi cu incantare,iar un zambet i se contura in colturile gurii.Azura se inclina usor.
-Onoarea este de partea mea ca de obicei,fiica a lui Enuk,zise el cu glas sonor si isi duse mana in dreptul inimii.Ai calatorit bine?
Tanir se abtinu.Insa Azura incepu sa rada.
-Da...am avut 5 minute de calatorie intensa,plina de peripetii.
-Intrucat...trebuie sa fii obosita dupa indelungata calatorie,te poftesc in umila mea resedinta.
Am sa-ti dau o licoare magica sa te revigoreze,glumi el.
-Iar ai de gand sa imi intuneci mintea cu licorile tale,Tanir?
-Dimpotriva,as zice ca iti clarific nelamuririle.
Azura porni in fata lui,cu mers unduios,iar el in urma ei,fara sa o scape din priviri.
Sala de mese principala era luminata galbui de un cristal aflat in imponderabilitate.Azura privi arabescurile de pe pereti,ca si cum acum le vazuse pentru intaia oara.Se apropie de masa joasa si se aseza turceste,asa cum cerea traditia Mooa.
O femeie imbracata in straie traditionale,purtand pe brat insemnul androizilor,depuse in fata ei mai multe platouri cu mancare,apoi se retrase incet.
Tanir ii turna o licoare rubinie intr-un pocal verde si i-l intinse.Azura isi muie buzele in bautura si simti pe data cum o caldura placuta i se prelinge prin corp.
-Din ce este facuta?
-Secret de familie,asta chiar nu iti pot spune.
Tanir isi potrivi mai bine haina lunga si neagra ce o purta si isi plimba ochii prin camera,fara sa o priveasca direct.
-Spune-mi ce mai este nou,Tanir.Tatal tau este cumva plecat?
-Este la o conferinta galactica cu mai multi membri,revine peste o saptamana.Sora mea este mai mult la templu,le instruieste pe noile si viitoarele preotese ale Soarelui...Eu..Ma pregatesc sa ma inscriu in Comandament,sectia arme si tehnologii.
-Si tu mergi la Comandament?Pe asta nu o mai stiam.Credeam ca vei ramane sa ai grija de Enike.
-Se va ocupa tatal meu.El considera ca am nevoie de ceva pregatire militara,pentru lucrurile care vor urma.
-La ce te referi cand zici asta,Tanir?
-La lucrurile care vor urma,zise el ganditor.
Azura nu mai insista.Se uita pe fereastra arcuita,prin care putea zari stralucirile desertului.Ofta.Tanir ii cerceta fata cu atentie.
-M-am gandit la ceva care o sa te inveseleasca.Vrei sa mergem in Orasul de Cristal?Sunt convins ca ti-a placea sa vezi cateva cristale.
-Nu pot rezista bijuteriilor voastre,stii bine.
Dar eu stiu ca cele din capitala voastra luxoasa nu se pot cumpara,ca trebuie sa oferi altceva la schimb.
-Da,schimb de experienta,sa ajuti la Piramida de Sticla,sediul cultural.Avem nevoie mereu de ceva nou,asa este traditia.
-In acest caz,timpul nu-mi permite ca sa pot sa imi castig o bijuterie.Pentru voi sunt sacre,si sa nu mai mentionez de proprietati si energia pe care o contin.
-Nu-ti bate capul cu asta,ca eu sunt cel care are acces la orice,ai uitat ca voi prelua Enike intr-o zi?
-A,nu...eu nu doresc ceva pentru care sa nu muncesc,sari ea.
-Nu fi asa patimasa,Azura.Sunt sigur ca vom putea aranja ceva.
Tanir zambi misterios si se ridica incet de la masa.Azura ii imita gesturile,isi indrepta spatele si lua o postura tantosa.Se indreapta spre iesire,cu barbatul brunet urmandu-i pasii.


Orasul de Cristal era considerat capitala administrativa a planetei Enike.Aici stilul arhitectonic era unul simplu,un turn urias  in piata centrala,langa care se afla sediul in forma de piramida si alte si alte cladiri-turn,unele terminate ascutit in varf.Orasul parea o mare de culori orbitoare,in care predomina albul si albastrul.Scanteierile cristalului erau peste tot,intr-o bogatie de nuante.Azura cobori fascinata din nava,cu ochii la cladirile gigantice,care pareau ca strapung cerul.Tanir o urma la cativa pasi si alese pentru ei o banda rulanta,care ducea in centrul orasului.Piramida de Sticla aurie era singura care avea o alta culoare,din cauza aurului suflat pe ea.
Tanir deschise o usa imensa cu ajutorul unui cristal rotund ce il lipi in locasul auriu.Fara zgomot,usa ovoidala descoperi o sala imensa,o biblioteca ce urca pana sus,in etaje si etaje.
Mese lungi se aflau peste tot,iar in capat se vedeau trei intrari,alte trei usi uriase.
Azura pasi fascinata,cu ochii mari,prin multimea de fiinte care erau adunate la conferinta.
Tanir ii facu loc cu spatele lui lat si se apropie de una din capat,cea din dreapta.O debloca si ii facu loc si ei sa intre.Azura intra in ceva asemanator unui lift alb,care incepu sa coboare cu repeziciune.
-Credeam ca vom intra in alta sala....
-Surprizele nu se opresc aici,mustaci Tanir.
Ti-am explicat ca piramidele au doar la suprafata anumite sali,ce camufleaza in mod ideal ceea ce se afla dedesubt.
-Si ce se afla dedesubt?
-Orasul subteran,ce sa se afle?
Azura facu ochii mari,pentru ca nu mai coborase niciodata acolo,intrarea era permisa doar membrilor Consiliului celor 12 de pe Enike.
Liftul cobori la cateva sute de metri sub Pamant.
Cand se deschise,o rampa uriasa,asemanatoare unui pod ducea spre un oras subteran imens,care licarea verde sub o cupola intunecata.
Cladirile patrate din cristale verzi si ametiste pareau din alta lume.
-Cat este de frumos,Tanir!exclama fata si o lua rapid spre rampa,pentru a intra in oras.

Dupa doua ore de perindat prin oras,Tanir o conduse pe fata intr-o cladire scunda,verzuie,ce licarea ca o nestemata,cu o cupola transparenta.
-Aici vin eu sa imi adun gandurile,este locul  meu secret de pe Enike.
-Credeam ca tu iti aduni gandurile doar cand te avanti in desert....zambi ea.
-Desigur....Dar ca fiecare,am micul meu sanctuar.
Anticamera in care erau avea fotolii confortabile,pe care erau asternute blanuri.
O mica biblioteca se afla deasupra,loc spre care Azura isi atinti ochii prima oara.Se uita pe fereastra,observand orasul atat de linistit.
-Tanir,de ce sunt asa de putini Mooa in acest oras?
-Orasul de Smarald a fost construit pentru aparare,in timpul marii invazii reptiliene.Cum istoria este silita sa se repede,in urma cu 500 de ani enikieni,cel care conducea pe atunci planeta,s-a gandit sa construiasca un loc unde se puteau refugia in caz ca lucrurile nu ieseau cum doreau.Cat timp a durat razboiul,copii si femeile au ramas aici timp de cativa ani,toti cei care nu erau soldati.Acum se mai vine doar in vizita,ca un fel de reamintire,desi nimeni nu vrea sa isi aminteasca acele vremuri tulburi.Templele mai sunt inca folosite,acolo ne cinstim stramosii care au luptat pentru eliberarea poporului Mooa din stransoarea reptiliana.
-Pacat ca nu mai este locuit un oras atat de frumos....Dar presupun ca oricine ar alege traiul la suprafata,sub razele soarelui...sopti fata ganditoare si se aseza obosita intr-un fotoliu.
-Este un loc ideal,pentru ca nimeni nu te tulbura.Desigur,ca si eu acasa am apartamentul meu si locul de langa ocean,dar nu m-am gandit sa imi aranjez asa ceva.Desi dupa cum sti,sunt o fire solitara.
-Te gandesti sa vii pe Enike dupa ce o sa inchei armata la Comandament?Te asigur ca iti va prii o vacanta dupa aceea.
Azura zambi.
-Stii ca Merkana este locul meu favorit din univers,dar si Enike are ceva...Ceva care ma fascineaza.Si noi avem desert,dar aici cred ca exista si acea doza de salbaticie care imi place.
-Ador latura ta salbatica,zambi Tanir,cu dintii lui stralucitori.
Ea isi feri privirea si se apuca de cercetat cartile de pe masa,in coperti aurite.
-Dupa cum te asteptai,sunt carti de istorie.Nici nu vei gasi de alt fel in biblioteca.
-Ma voi multumi si cu atat,sunt interesata de istorie la fel de mult,pana la urma este ceva ce ne defineste.
-Mostenirea noastra....Dar esti de acord ca putem crea peste ce avem ceva mai bun si mai durabil...
-Bineinteles...
-Daca tatal tau iti va preda intr-o zi conducerea Merkanei....Te-ai gandit ce schimbari vei face?
-Inca studiez administratia,zambi ea.Probabil voi pastra multe lucruri asa cum sunt,este vorba de mostenirea planetei si de cultura ei,asta nu voi schimba.Poate totusi,voi inlesni schimburile culturale si comertul dintre Merkana si Enike.
-Asta ar fi intr-adevar o reusita,pentru ca  Moaii rebeli nu sunt deocamdata de acord cu patrunderea influentelor straine,din afara.Cred ca o sa ne intelegem foarte bine in postura de viitori conducatori de planeta,ma vei gasi o prezenta foarte agreabila si un diplomat desavarsit.
Fata zambi.
Dupa o ora de discutii si dupa ce servira o alta bautura revigoranta,Tanir aduse fetei o cutie neagra,pe care o deschise in fata ei.
Fata isi feri ochii,pentru ca stralucirea cristalului albastru era orbitoare.
-Este un cristal pentru frunte.Se potriveste minunat cu ochii tai...
-Tanir,nu voi mai accepta nici un cadou de la tine.Fie il castig,fie il refuz.
-Hmmm...Bine.Il voi lua cu mine.Vom organiza o mica intrecere,daca castigi cristalul este al tau.
Fetei i se aprinse o mica scanteie in ochi.
-Ce fel de intrecere?
-O intrecere cu inorogul prin desert.Cine ajunge primul la Piramida...
-Asta mi-ar placea intr-adevar...Dar esti asa de sigur ca ma voi descurca?
-Deja ma tem pentru mandria mea,pentru ca esti o calareata desavarsita.
-Sa plecam atunci,se ridica ea.


Locuintele scunde erau luminate din ce in ce mai puternic de cele doua luni.Azura cobori din nava in mijlocul desertului,amintindu-si cu un fior de Ceremonia celor 2 luni in care Tanir...Ascunse gandul si se concentra pe chemarea inogorului ei.
Zari armasarul negru cum apare si necheaza cu bucurie,apoi incepe sa se agite.Il mangaie usor si isi lipi fata de el.Tanir o privea cu ochii lui negri,migdalati,cu haina lunga falfaind usor in aerul rece al desertului.
Armasarul lui statea cuminte,in vreme ce al Azurei trepida de nerabdare.
-Se pare ca i-a fost intr-adevar dor de tine.....zambi el.
-Da,foarte dor...Pe cat de tare mi-a fost si mie,spuse ea cu o voce incarcata de emotii si se urca pe armasar.Tanir ii urma exemplul.
-Cand voi striga"Enike"acesta este semnalul.
Fata incuviinta din cap,apoi isi aduna faldurile hainei lungi,ce i acopereau trupul imbracat sumar.Asa cum cerea traditia,purta hainele pe care le imbracau beduinii in trecut.
Tanir ridica o mana in sus si striga:
-Enike!
Cei doi armasari pornira in galop,starnind in urma lor rotocoale de nisip miscator.


La jumatatea noptii,Azura statea culcata pe ruinele unui vechi templu,la cativa pasi de Marea Piramida si privea cerul cu nesat.Ca in atatea nopti senine,acesta era batut cu stele.Inspira cu pofta aerul desertului,care ii lipsise atat de mult.
Tanir statea culcat langa ea si ii povestea legende,cu o voce joasa si calda.Azura nu se clintea,pentru a nu risipi vraja.Isi atinse cu mana nestemata de pe frunte care sclipea,si zambi.
Se simtea Acasa.